„De mic am fost fascinat de fostele CAP de coagulare a produţiei. Mergeam foarte des cu bunica la muncile din CAP şi îmi plăcea ce vedeam acolo: ordine, sistematizare şi eficienţă în productivitate”, povesteşte Tudor Man, cel care a iniţiat asocierea mai multor producători care au format Cooperativa Agricolă Horticolă Alba (CAHA). Aşa că ideea cooperativei a fost cumva „o revelaţie”, după cum o numeşte el; asocierea a apărut în urmă cu şase ani. Atunci, Man a considerat că fermierul român din vremurile actuale nu-şi poate valorifica eficient producţia decât dacă îşi uneşte forţele cu alţii. S-a documentat temeinic şi a aflat că valoarea agriculturii europene o fac cooperativele; s-a întrebat „de ce nu s-ar putea şi la noi?”

Aşa a ajuns „să pună umărul” la înfiinţarea cooperativei din Alba, iar patru prieteni i-au venit în ajutor. Începuturile nu au fost simple, spune el, oamenii fiind destul de reticenţi la o astfel de idee, în primă fază. „Unii râdeau ironic, că vrem să refacem CAP, alţii pur şi simplu nu aveau încredere, nici nu voiau să se asocieze cu cineva. Alţii, după ce intrau, voiau să li se pună totul pe tavă, fără să ofere nimic”, povesteşte Tudor Man. Când vine vorba de capitalizare, cooperativa este IMM şi are acţionari care trebuie să „verse” părţi sociale, spune el, însă răspunsul multora era: „Să vedem mai întâi ce faceţi pentru noi şi apoi venim cu banii.”

Odată cu apariţa Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, ce oferea fonduri pentru asociaţii, situaţia s-a schimbat radical. Pentru a primi puncte în cadrul anumitor proiecte fermierii trebuia să facă dovada că sunt înscrişi într-o cooperativă, iar numărul celor care îşi doreau să facă parte din CAHA a crescut substanţial, ajungând la un moment dat la 170 de membri. Dorinţa lor de unitate nu a durat însă mult, povesteşte Man. „După ce s-au văzut cu sacii în căruţă, au uitat de cooperativă. Ce să mai vorbim de capitalizare pentru a face ceva împreună...”

Fermierii nu au înţeles finalitatea proiectelor – realizarea unui „lanţ scurt alimentar”, să obţină produsele vegetale sau să crească animalele pe banii europeni, să integreze producţia prin cooperativă, iar în continuare să „câştige de două ori” – o dată prin preţul obţinut direct pe produsul vândut, iar apoi prin exerciţiului financiar anual, explică Tudor Man. Tot el adaugă că tocmai de aceea, foarte multe proiecte au eşuat sau nu şi-au atins scopul gândit în ghidurile PNDR. În prezent, gruparea are 44 de membri, iar taxa de aderare la cooperativă este de 1.000 de lei.

Producătorii asociaţi sunt, cu precădere, din judeţul Alba; există şi parteneriate comerciale cu câţiva procesatori din judeţele vecine, dar şi din Maramureş şi Banat. Conform site-ului propriu, Cooperativa Agricolă Horticolă Alba este formată din legumicultori şi horticultori, ce administrează împreună peste 500 hectare de pământ cu un efectiv cuprins din peste 100 de capete de bovine, 100 de capete de porcine, peste 500 de ovine şi 100 de capre, culturile (porumb, floarea-soarelui, grâu, pepene galben, cartof, varză, mac, câpşuni, afine, ciuperci, roşii, castraveţi, ridichi, ceapă verde, gulii, brocoli, ţelină, morcov, fasole verde şi boabe, salată verde şi flori), fiind cultivate atât afară, cât şi în solarii (peste 50 de solarii aşezate pe o suprafaţă de peste patru hectare de pământ).

La începutul anului 2016, adunarea generală a acţionarilor cooperativei din Alba a hotărât să mai facă un pas: au luat decizia de a deschide un magazin propriu. După mai multe dezbateri, proceduri birocratice şi o investiţie de circa 30.000 de lei, CAHA a inaugurat magazinul propriu, sub sigla Bunătăţuri româneşti, la final de an, în decembrie. Deschiderea spaţiului de vânzare, spune Man, s-a bucurat de o primire pozitivă, „chiar neaşteptată, din partea comunităţii locale. «De când aşteptăm aşa ceva!» a fost feedbackul clienţilor”. Deşi este la început, afacerea este populară pe Facebook, unde are săptămânal circa 60.000 de vizualizări. Nu au realizat încă o statistică asupra vizitelor clienţilor ce intră în magazin, prin urmare, argumentează Man, nu poate oferi detalii despre numărul celor care cumpără efectiv atunci când intră în magazin, dar precizează că „personalul abia face faţă”.