Prima oară când am fost la Cluj, în urmă cu vreo 11-12 ani, am rămas cu genul de impresie plăcută pe care ţi-l lasă un oraş civilizat, cu clădiri vechi şi monumente bine aşezate. Îmi aduc aminte de un oraş curat, destul de agitat şi cu problemele pe care un oraş mare nu le poate evita. De atunci am mai ajuns de câteva ori la Cluj, dar nu am stat suficient de mult pentru a sesiza schimbările mai mici sau mai mari din oraşul de pe Someş. Anul acesta am avut însă ocazia de a petrece o săptămână întreagă, iar schimbările de care vorbesc mi-au fost parcă evidente. Oraşul e în continuare curat, clădirile vechi sunt tot acolo, dar printre ele şi-au făcut loc şi coloşii de sticlă şi termopan care anunţă parcă noua epocă a Clujului: transformarea sa într-un oraş modern, de genul celor pe care le vezi prin Vest. Cum a reuşit însă Clujul să depăşească alte oraşe mari din România, precum Constanţa sau Timişoara?

Clujul, un centru universitar cu tradiţie, o zonă care a devenit în ultimii ani un magnet pentru companiile de IT şi outsourcing are, după Bucureşti, cel mai mare număr de companii din ţară (peste 32.000 de firme în 2012), are un câştig salarial mediu net de 1.990 de lei (iunie 2015), iar la capitolul „pofta de business” a tinerilor antreprenori, Clujul a bătut Capitala (cu peste 2.200 de start-up-uri ale tinerilor debutanţi faţă de 2.000 în Bucureşti). Clujul are una dintre cele mai bune rate de angajare a populaţiei stabile, chiar dacă jumătate dintre marii angajatori sunt instituţii sau companii de stat.

Competiţia dintre Cluj şi Bucureşti i-a obligat pe specialiştii din institutele de cercetare de profil din Cluj-Napoca să adopte rapid o atitudine antreprenorială, încercând să atragă comenzi din exteriorul ţării prin intermediul institutelor sau să dezvolte mici afaceri private capabile să furnizeze soluţii proprii pentru mediul economic local şi regional, spune Stelian Brad, preşedinte al Cluj IT. „S-a constatat că institutele de cercetare de profil din Bucureşti beneficiau de marea majoritate a fondurilor publice de cercetare (peste 60-70% sau chiar mai mult). În timp relativ scurt, bazându-se pe un fond uman bun, deschis pentru învăţare şi adaptare, cu o atitudine adecvată pentru muncă şi calitate moştenită din tradiţia istorică transilvăneană, comunitatea de IT din oraş a învăţat bine lecţia afacerilor în domeniul software şi a proceselor tehnice aferente, a câştigat încrederea partenerilor externi, şi-a consolidat lanţul valorii şi şi-a dezvoltat şi diversificat reţelele internaţionale de afaceri. Beneficiind de un bazin constant de resurse umane tinere bine calificate şi motivate pentru afirmare profesională, firmele de IT locale şi-au putut creşte treptat-treptat afacerile – preponderent pe pieţele internaţionale (peste 90%). De la acest punct, evoluţia fenomenului de clusterizare în acest caz particular nu mai are rost să fie prea mult descris.”

Industria de IT este cea care a determinat dezvoltarea rapidă a Clujului, transformând oraşul de pe Someş în al doilea “motor” al economiei după Bucureşti. Iar acest lucru a fost posibil printr-o serie de oportunităţi de care clujenii au profitat, după cum remarcă Stelian Brad. “Dintre oportunităţile acelor vremuri aş menţiona deschiderea canalelor de comunicare cu occidentul, capacitatea specialiştilor IT din oraş de a comunica uşor cu colegii omologi din occident, nivelul redus al capitalului financiar iniţial necesar pentru a porni o afacere privată în domeniul dezvoltării software, raportul preţ/calitate al serviciilor prestate de specialiştii locali extrem de competitiv, evoluţia pozitivă a industriei IT pe plan internaţional, dezvoltarea accelerată a internetului, explozia tehnologiilor hardware şi software în domeniul comunicaţiilor care a facilitat globalizarea afacerilor IT precum şi impactul IT asupra creşterii productivităţii şi competitivităţii altor sectoare economice”, spune Brad.

În ceea ce priveşte concentrarea geografică de companii de IT din Cluj, aceasta s-a dezvoltat pe fondul cererii venite din pieţele vestice. “Acestea au ajuns la un grad de saturaţie. Clujul însemnă o masă critică de specialişti care pot fi educaţi prin interacţiunea cu pieţele mature. Motivaţiile primare au fost secondate de factori precum preţuri convenabile, competenţele lingvistice, proximitatea geografică, avantajul unei culturi europene sau reducerile de taxe”, subliniază Călin Văduva, CEO al Fortech. “În primul rând, la nivelul României, Clujul deţine cea mai mare pondere de specialişti IT raportat la populaţia activă. Totodată, Clujul este caracterizat de o forţă de muncă preponderant tânără, orientată spre învăţare. Astfel, oraşul a împrumutat repede o cultură a standardelor şi calităţii muncii, inspirată de experienţa colaborarii cu clienţii internaţionali. Apoi colaborarea dintre universităţi şi companii, dezvoltarea unui cluster de IT sau elanul antreprenorial, pot constitui factori diferenţiatori, sporind capitalul de atractivitate al Clujului în comparaţie cu alte oraşe.”