Titlul este puţin nedrept, pentru că ideea dezvoltării francizelor nu este nouă. Puterea financiară a unei francize s-a dovedit a fi, în timp, extrem de atractivă pentru studiourile americane de film, conştiente că un erou sau un context cunoscut şi apreciat pot reprezenta o momeală eficientă pentru amatorii de cinema. "Serii precum Alien, Singur Acasă, Arma Mortală sau Terminator au funcţionat foarte bine, deşi erau întrucâtva originale în epocă. Acum Hollywood-ul s-a lenevit şi mai mult şi vrea universuri populare încă dinainte ca filmul să fie lansat, ca un fel de garanţie a succesului. De aici şi goana după drepturile de ecranizare", explică criticul de film Ştefan Dobroiu.

Seriile momentului se numesc "Jocurile foamei" şi "Amurg" ("Twilight"), care împreună cu Harry Potter, şi cumva în siajul aventurilor tânărului vrăjitor, impun o cheie deosebită, cea de "role-model".

"Tinerii se pot identifica perfect cu Harry Potter, Katniss Everdeen şi Bella Swan, pentru că sunt personaje pro-active: oricât de grele ar fi împrejurările prin care trec, şi adesea sunt deosebit de sângeroase, unele prea sângeroase pentru ratinguri AP12, eroii au o atitudine matură şi constructivă, chiar dacă suferă în acelaşi timp de toate problemele vârstei. Sunt nişte idealuri accesibile", punctează Ştefan Dobroiu.

Cine sunt Harry Potter, Katniss Everdeen şi Bella Swan?

Harry Potter este, din 1997, când a apărut primul roman, eroul absolut pentru tineri şi pentru părinţi, un brand care depăşea în valoare 15 miliarde de dolari: şapte romane traduse în zeci de limbi, cea mai de succes serie de filme din istorie, cu un box office mondial de 7,7 miliarde de dolari şi o autoare, JK Rowling, cu o avere de peste un miliard de dolari. Nu mai sunt prea multe de spus în plus.

The Hunger Games şi eroina Katniss Everdeen sunt creaţiile minţii scriitoarei Suzanne Collins; primul roman din seria de trei a apărut în 2008 şi a fost urmat de volumele "Sfidarea" şi "Revolta". Stephen King, maestrul romanelor de groază, a avut cuvinte de laudă despre roman, iar restul publicaţiilor de specialitate s-au înscris cam în aceeaşi linie. De menţionat şi performanţa din România: seria de romane a apărut la editura Nemira, "Jocurile foamei" fiind al doilea cel mai bine vândut titlu al anului 2011. În scurt timp, Collins a devenit o scriitoare de şase cifre, iar romanele sale au intrat în atenţia Hollywood-ului. "Jocurile foamei" a fost lansat pe ecrane la finalul lunii martie 2012 şi, până în prezent, fiecare dolar din bugetul de 78 de milioane s-a înzecit.

În România, conform CineMagia.ro, filmul a adus în săli peste 100.000 de spectatori - un club destul de select - şi a adunat peste 1,6 milioane lei, adică peste 500.000 de dolari. Povestea nu este originală: o lume distopică, America de Nord divizată în mai multe districte subordonate unui Capitoliu arogant - aristocrat, un joc al supravieţurii organizat pentru adolescenţi, tânăra Katniss care câştigă şi se transformă într-o eroină, la propriu şi la figurat. Nici filmul nu debordează de originalitate, existând critici care au invocat asemănări cu japonezul "Battle Royale" sau cu "Lord of the Flies", ecranizarea romanului lui William Golding. Dar, pe de altă parte, o poveste bine spusă şi bine jucată va reuşi mereu să capteze atenţia publicului şi să aducă bani, iar seria jocurilor foamei este o asemenea istorie.