Scriitorul cu nume ciudat si greu de pronuntat Uzodinma Iweala are origini nigeriene, dar s-a nascut la Washington, in 1982. Absolvent magna cum laude al Universitatii Harvard, preda actualmente la Columbia Uinversity si locuieste, ca sa-si onoreze simultan patria de suflet si cea de pamant, cu un picior in Africa (Lagos) si cu altul in SUA (Maryland). Romanul sau de debut "Beasts of no Fear", publicat in 2005 (cand autorul de-abia implinise 23 de ani) a primit Barnes & Noble Discover Award, a starnit elogiile criticii de specialitate si l-a facut pe Salman Rushdie sa afirme, parinteste: "Romanul este una dintre acele carti de debut extrem de rare a caror lectura ne convinge din prima clipa ca autorul lor va deveni un scriitor remarcabil". Satul de cei care vor sa salveze Africa cu orice pret, de paternalismul colonial si de sentimentul de superioritate culturala al occidentalilor, Iweala ne ofera o imagine cruda, dar adevarata la limita suportabilului, a continentului negru, prin prisma experientei de viata a micutului Agu, un baiat smuls cu brutalitate din lumea de candoare si liniste a copilariei si aruncat intr-un razboi civil interminabil, care-l va dezumaniza.

Uzodinma Iweala - Fiarele n-au patrie
Editura Polirom, Iasi - 2008


Un cocteil exploziv

Adolescentii rusi din nuvelele Irinei Denejkina (o alta tanara scriitoare aflata la portile succesului, care a debutat cu nuvelele din culegerea "Votca-Cola" pe cand se afla, inca, pe bancile liceului) sunt ca toti ceilalti: fie ca evolueaza sub cerul Sankt Petersburgului, Londrei, Parisului sau New Yorkului, ei sunt deopotriva de nepasatori si de rebeli, de violenti si de fragili, au aceleasi pasiuni si cred, de
la 12 pana la la 18 ani, in aceiasi zei.

Cu o scriitura electrica, plina de surprize, cele 11 nuvele care compun aceasta colectie ne ajuta sa descoperim viata cotidiana a tineretului rus de azi, vazuta printr-un ochi ce revendica sus si tare autenticitatea fiecarui detaliu. Irina (n. 1981), studenta la jurnalism, declara ca a scris aceste texte "in primul rand pentru prietenii ei". Fiecare personaj este deci inspirat de anturajul autoarei, de aventurile nocturne ale colegilor sai, de petrecerile in care se face uz si apoi abuz de "sex, droguri si rock 'n' roll". Desi reteta acestui cocteil pare cunoscuta, iar formula Votca-Cola ne strepezeste dintii, povestirile Irinei Denejkina depasesc cliseele si ne aduc in fata dramele autentice ale unor adolescenti ce isi cauta identitatea.

Irina Denejkina - Votca-Cola
Editura Curtea Veche, Bucuresti - 2007


Copilarii otravite

Si, in sfarsit, o carte scrisa de o autoare matura, care a avut, pana acum, timpul sa se si plictiseasca de atata glorie: Margaret Atwood. Atat doar ca volumul "Cat's Eye" isi focalizeaza atentia, ca si cele prezentate anterior, tot asupra problemelor celor foarte tineri... Intr-o maniera mereu incomoda si doar uneori scandaloasa si ultragianta, "Ochi de pisica" este o intoarcere in trecut, o poveste despre copilaria lui Elaine Risley, o pictorita de 50 de ani care se intoarce la locul de bastina cu ocazia unei expozitii personale la Toronto. Aici este invadata de amintiri coplesitoare privind relatia sa cu Cordelia, prietena care i-a inveninat intreaga tinerete. "Am cautat sa scriu despre o perioada din evolutia femeii care este adesea ignorata de catre literatura serioasa din cauza tendintei de a considera ca singurele relatii importante pentru femei sunt cele avute cu barbatii si cu bebelusii", declara autoarea. "'Cat's Eye' a fost o intreprindere riscanta pentru mine - oare nu voi fi terfelita pentru nesabuinta de a scrie despre fetite sau, mai ales, pentru indrazneala de a afirma ca ele nu sunt numai lapte si miere?"

Margaret Atwood - Ochi de pisica
Editura Leda, Grupul Editorial Corint, Bucuresti - 2007