Ironman, "triatlonul oamenilor de oţel", îi supune pe concurenţi la nişte probe deosebit de dificile: aceştia trebuie să înoate pe o distanţă de 3,86 kilometri, să parcurgă apoi 180 de kilometri cu bicicleta şi să încheie cu un maraton, neavând voie să facă pauză între etape. Cum progresul tehnologic nu a ocolit nici sporturile, oameni obişnuiţi care altădată ar fi făcut parte din public se pot astăzi antrena suficient cât să poată participa la competiţii de genul Ironman.

Aşa se face că, spre deosebire de alte sporturi unde predomină concurenţii adolescenţi sau cei în jur de 20-25 de ani, media de vârstă a celor ce participă la toate probele este de 40 de ani, iar din cei peste 185.000 de participanţi la competiţiile organizate anul trecut de World Triathlon Corp. sub egida Ironman, jumătate au fost prezenţi pentru prima oară.

"Arsenalul" tehnologic atât pentru începători, cât şi pentru cei cu experienţă cuprinde echipamente speciale pentru dozarea efortului pe durata competiţiei ori echipamente scumpe care îi ajută să-şi crească viteza de deplasare, ceea ce explică de ce competiţiile Ironman sunt căutate mai ales de oamenii cu resurse financiare apreciabile.

Printre aceste echipamente, destinate să suplinească lipsa de condiţie fizică a competitorilor şi să-i facă să se simtă campioni, se numără biciclete din fibră de carbon, costume speciale de înot care îmbunătăţesc flotabilitatea ori pantofi speciali pentru alergat. Alte gadgeturi includ aparate pentru monitorizarea ritmului cardiac, a oboselii musculare ori echipamente de compresie musculară pentru reducerea timpului de refacere după efort, ce creşte odată cu vârsta.