Istorie a avatarurilor lui Dracula, cartea lui Elisabeth Kostova este si istoria uneia dintre cele mai bine vandute carti de fictiune a ultimilor ani. Nu numai in SUA (tara de origine a autoarei), unde au fost epuizate pana in prezent circa un milion de exemplare, ci si in lume, unde "The Historian" a fost tradusa in circa 35 de limbi.

E greu de spus de unde isi extrage cartea puterea de seductie. Ai spune, la o prima lectura, ca din acelasi retetar, impastat cu istorie vizitata de ceturi, mistere si morti suspecte, ca si de-acum celebrul Cod al lui Da Vinci. Exista, desigur, toate acestea si in cartea doamnei Kostova, dar ele sunt oranduite cu un complet alt talc decat la Dan Brown. Ce se poate vedea, in primul rand, este stima aproape religioasa pe care autoarea o nutreste fata de cultura, fata de arta cuvantului si fata de spatiul, sacralizat cu aproape fiecare ocazie, al Bibliotecii - locul unde se leaga si se deznoada itele povestii.

Sub condeiul ei, lumea cartilor devine una paralela cu cea reala, la fel de consistenta si de importanta, ba chiar inraurindu-si influenta asupra universului cotidian. Iata, in acest sens, o marturisire a tatalui naratoarei (si, simultan, eroinei noastre): "Ghemuit in spatele feudalismului englez, nu stiam daca sa ma chircesc de spaima sau sa izbucnesc in urale".

Desigur, feudalismul englez desemneaza aici niste simple rafturi cu volume din perioada feudalismului. Kostova cultiva o continua placere a naratiunii, tihna unor descrieri cu o cromatica rafinata, voluptatea amanuntului de decor natural sau artistic mereu revelator. Adaugand la toate aceste elemente tehnicile complexe de intersectare a planurilor narative, ambitia de a solicita permanent atentia si vivacitatea intelectuala a cititorului, vom fi enumerat deja cateva elemente esentiale care o deosebesc de Brown. Si, in acelasi timp, care o fac, poate, sa fie atat de gustata pe toate meridianele.

Subiectul cartii pare a se afla in trena cartilor despre Dracula care au impanzit lumea, odata cu Sheridan le Fanu (Carmilla) si, mai ales, Bram Stoker: la mai mult de cinci secole de la disparitia sa certificata istoric, demonicul principe valah Tepes loveste din nou. Desi are elemente de roman gotic si chiar de thriller, si desi este o vanatoare (mai degraba intelectuala) de vampiri, The Historian evita varsarea abundenta de sange. Totul porneste de la o carte medievala, frumos legata in piele, dar cu pagini albe. La mijlocul ei se afla efigia unui dragon sub coada razboinica a caruia, pe o flamura, se afla scris cu litere gotice cuvantul DRAKULYA.

Etalata pe mai multe decenii, goana dupa vampir este operata de mai multe personaje care, intr-un fel sau in altul, se intalnesc cu acest volum misterios. Un volum care, dupa toate aparentele, ameninta existenta si hemo-indestularea mortului-viu. Pe urmele lui, Kostova scormoneste prin marile biblioteci si manastiri ale Europei, ne duce in varful Pirineilor, in manastirea Saint Mathieu (acolo unde, de fapt, si-a dobandit puterile Dracula), in sala Radcliffe de la Oxford, in Italia si apoi in Grecia, in biblioteca lui Mahomed al II-lea de la Istanbul, in Slovenia, Bulgaria si, desigur, in Romania. Un itinerar aproape livresc, incarcat de harti stravechi si istorii necunoscute, de documente ce refuza sa-si livreze secretele si de pergamante care ameninta sa se destrame la cea mai mica atingere.

Din cand in cand, desigur, cate cineva mai si moare, dar o face discret, de parca ar trece in lumea de dincolo in urma unei muscaturi de tantar. "... am gasit o relatare a inmormantarii lui Vlad (Tepes - n.r.) la Snagov, in fata altarului unei biserici pe care el insusi o refacuse. Calatorul vizitase manastirea de la Snagov in 1605 si vorbise pe larg cu calugarii de acolo, care ii povestisera o legenda: in cursul ceremoniei funerare a lui Vlad, pe altar fusese asezata o carte mare, o comoara de pret a manastirii, si toti calugarii isi trecusera numele in ea, iar cei care nu stiau sa scrie desenasera un dragon, in onoarea ordinului Dragonului."

Sigur ca, pentru noi, pofta pentru aceste peripetii este sporita de obarsia draculesca si de faptul ca exista, la tot pasul, referiri (e drept nu intotdeauna magulitoare) la romani (iata replica unei turcoaice care, vazand-o pe o oarecare Helen Rossi la Istanbul, ii spune: "Pleaca de-aici, romanca fiica a lupilor, tu si prietenul tau aduceti blestemul vampirilor in orasul nostru") si la ciudata, neguroasa Romanie ("In Romania poti vedea pretutindeni reminiscentele Bizantului, in fiece biserica, in fresce si chiar pe chipurile oamenilor. Din unele puncte de vedere, Bizantul e mai vizibil acolo decat la Istanbul"). Prin urmare, chiar daca nu va amuza istoriile cu vampiri, dar va plac voiajele, istoria si mirosul cartilor vechi, nu ratati aceasta experienta.  

Elizabeth Kostova, Colectionarul de istorie,

Editura RAO, Bucuresti, 2006