Soluţiile de cybersecurity sunt din ce în ce mai căutate, în contextul în care mare parte din munca angajaţilor de peste tot se desfăşoară în online, iar criza geopolitică a intensificat războiul fără graniţe din acest mediu. Nevoia de noi angajaţi în domeniu este astfel din ce în ce mai mare, iar sistemul educaţional românesc pare să fie, deocamdată, incapabil să o satisfacă.

Recomand liceenilor pasionaţi de informatică să fie curioşi şi să acumuleze în fiecare zi. Să înveţe puţin networking, să instaleze un Linux şi să se joace cu el, să instaleze o bază de date, un client de e-mail, puţină programare şi scripting. Din fericire, există foarte multă informaţie de calitate la liber şi cursuri gratuite sau la preţuri modice, astfel încât nu trebuie decât să aloce timp. Să ştie că ceea ce acumulează prin studiu personal va face diferenţa în cariera lor. Şi să se limiteze la maximum două ore de social media pe zi, deoarece câştigul lor este practic zero, este doar timp pierdut. Chiar şi două ore este mult din punctul meu de vedere, dar astăzi copiii stau pe social media 4, 6 sau chiar 8 ore din 24”, observă Mihai Scemtovici, director general al SolvIT Networks, companie românească specializată în furnizarea şi integrarea de soluţii IT&C. O provocare cu care se confruntă SolvIT este reprezentată de lipsa forţei de muncă de pe piaţă şi, prin urmare, dificultatea de a atrage noi angajaţi creşte. Practic, chiar dacă anul 2023 a început, pentru unele companii mari din industria de IT, cu restructurări, sectorul securităţii cibernetice nu poate urma acest trend, având din ce în ce mai multă nevoie de oameni. „Este din ce în ce mai greu să atragem specialişti de pe piaţa locală, dat fiind faptul că noi concurăm cu marii angajatori şi cu centrele de suport, care beneficiază şi de ajutor de stat”, a mai spus reprezentantul SolvIT Networks. El consideră că prin creşterea capacităţii universităţilor de profil şi prin investiţii susţinute în creşterea capabilităţilor profesorilor din licee pe zona de IT şi software poate fi redus deficitul de specialişti, la nivel naţional. „Bazele informaticii se pun în liceu, dar elevii nu ajung la un nivel adecvat de competenţe digitale la sfârşitul clasei a XII-a. O problemă este faptul că salariile profesorilor de informatică sunt încă foarte mici. Asta mă face să gândesc că ori sunt foarte devotaţi profesiei de dascăl, ori nu sunt toţi foarte bine pregătiţi. Ştiu asta din proprie experienţă – copiii mei au trecut prin liceele din Bucureşti. La Tudor Vianu, cel mai important liceu de profil din ţară, profesorii de informatică întreabă elevii, care fac pregătire în particular, dacă problema este corect rezolvată la tablă. Iar asta este un lucru firesc, toţi înţeleg situaţia şi nu se miră nimeni. Dacă în liceu profesorii de informatică ar fi la competenţa cerută de programă, situaţia ar fi cu mult mai bună.” Tot pentru a reduce deficitul de forţă de muncă din sector, în 2022, Uniunea Profesorilor de Informatică din România şi Asociaţia Patronală a Industriei de Software au solicitat Ministerului Educaţiei, pentru a doua oară, să introducă programarea şi algoritmii în trunchiul comun al claselor de liceu, inclusiv la uman, tocmai pentru că nu sunt suficienţi specialişti IT. „Sperăm ca această iniţiativă să se concretizeze şi să dea rezultatele de care avem nevoie la nivel de sector.” Pe cei pasionaţi de noile tehnologii şi de industria tech, în general, Mihai Scemtovici îi sfătuieşte să studieze cât mai mult singuri.

Carte de vizită:

Mihai Scemtovici, director general, SolvIT Networks

1. A terminat Universitatea Politehnică din Bucureşti în 1998;

2. În anul III de studenţie a început să lucreze în domeniul IT, pornind din zona de hardware, trecând apoi la software;

3. În 2005 a devenit unul dintre fondatorii companiei SolvIT Networks;

4. Este pasionat de pictură, iar în 2022 a deschis o galerie de artă.

Schimbare de carieră în anul III de studenţie

Mihai Scemtovici a terminat Universitatea Politehnică din Bucureşti în 1998, când şi-a început şi cariera în domeniul IT, în anul III de studenţie mai exact, iar în 2005 a pus bazele companiei SolvIT Networks. „În 1993, când am intrat la Facultatea de Transporturi, transporturile feroviare păreau să fie regina industriei româneşti, dar, după nici trei ani, se alesese praful şi de transporturi, ca de multe industrii din acele timpuri. Aşadar, m-am reprofilat din mers, iar în anul III lucram deja la o companie care asambla calculatoare şi de atunci tot despre calculatoare vorbesc şi tot în acest cerc «mă învârt»”, a povestit antreprenorul român, menţionând că dacă ar putea să dea timpul înapoi şi să o ia de la capăt ar urma exact acelaşi traseu profesional.

„Noi încercăm să aducem cât mai multe soluţii de nişă din zona securităţii cibernetice, deoarece soluţiile clasice au devenit insuficente în faţa ameninţărilor”, a spus Mihai Scemtovici, director general al SolvIT Networks, companie românească specializată în furnizarea şi integrarea de soluţii IT&C, cu afaceri de 6 milioane de euro la finalul anului 2021. Compania  deţine în prezent două birouri, unul în Bucureşti şi unul în Belgrad. În cadrul acestora lucrează în prezent peste 30 de angajaţi, iar reprezentanţii SolvIT Networks au în plan pentru anul acesta şi extinderea echipei. „Avem o echipă de aproximativ 18 persoane în biroul din Bucureşti, iar în cel din Belgrad avem momentan 14 angajaţi. De asemenea, planurile prevăd o creştere cu 10% la nivelul fiecărei echipe, în 2023, dar suntem atenţi şi la evoluţia pieţei.” În contextul pandemic, migrarea populaţiei în mediul online a însemnat o mărire a plajei de atac şi a dus la o nevoie crescută de soluţii de securitate cibernetică, iar în 2021, acestea au avut cea mai mare contribuţie la creşterea cifrei de afaceri totală a companiei, generând aproximativ 26%, respectiv 1,5 milioane de euro din totalul înregistrat de SolvIT Networks la finalul anului 2021. În ceea ce priveşte portofoliul de clienţi al SolvIT, în prezent, acesta depăşeşte 50 de companii active atât în sectorul public, cât şi în cel privat, cei mai mulţi provenind din sectorul financiar-bancar, atât în România, cât şi în Serbia. „Portofoliul de clienţi este destul de echilibrat, iar acest echilibru ne-a permis o anumită constanţă a cifrelor, dat fiind faptul că, în anii când bugetele guvernamentale erau reduse, ne realizam circa 90-95% din cifre în mediul privat, iar când companiile private aveau ani de consolidare cu investiţii mai mici, ajungeam cu cifra de afaceri cu până la 55% din mediul guvernamental”, a menţionat Mihai Scemtovici. Multe dintre soluţiile dedicate securităţii cibernetice regăsite în portofoliul companiei SolvIT Networks sunt dezvoltate în Israel – acolo fiind cea mai mare piaţă pentru acestea. „Israel are, probabil, cele mai avansate laboratoare de cercetare în această direcţie, dar am adus soluţii şi din alte pieţe”, a specificat antreprenorul român. Pentru finalul anului trecut, respectiv anul 2022, reprezentantul SolvIT Networks a estimat o creştere de cel mult 20% a cifrei de afaceri. „Noi ne-am bugetat o creştere de 15-20% a cifrei de afaceri în 2022. Ne propunem să evoluăm constant la nivel de profesionalism, să aducem în continuare soluţii de avangardă şi să ne menţinem ritmul organic de creştere.”    

IT-ul împletit cu arta

În urmă cu trei ani, când pandemia îşi făcea cunoscută faţa în lume, IT-istul Mihai Scemtovici şi-a dat frâu liber şi şi-a transformat pasiunea pentru pictură într-o galerie de artă – care a adunat în câteva zile de expoziţie sute de oameni colecţionari şi pasionaţi de artă, şi circa 22 de artişti – care şi-au expus lucrările. „Am simţit că vreau să pictez în 2018. Vizitam galeriile Muzeului Ermitaj. La început, a părut o nebunie, nimic din trecutul meu nu mă recomanda pentru pictură. M-a ajutat să citesc despre Ion Ţuculescu. Medic şi biolog, cu două facultăţi, personalitate complexă, este mai cunoscut ca pictor, după unele opinii, cel mai mare pictor român, deşi nu a avut studii superioare cu profil artistic. În aceeaşi perioadă de început, citeam opinii potrivit cărora pictura este un domeniu în care poţi face performanţă, indiferent de vârsta la care începi. Deşi am primit aprecieri de la primele lucrări, ideea de a face şi facultatea de arte a venit destul de repede, cand am realizat că pictura este şi ştiinţă, dincolo de talent şi simţire – tehnici de pictură, compoziţie, teoria culorii, stil”, a povestit Mihai Scemtovici. El consideră că arta cu tehnologia se îmbină armonios, având în vedere că tehnologia a încpeut să fie integrată în orice. „În ultimii 20 de ani instalaţiile interactive de artă virtuală au avut mare priză la public, în festivaluri şi expoziţii internaţionale. Vizualul fascinează şi se impune. Arta digitală a avut o evoluţie impresionantă şi pe piaţa românească de artă în ultimii doi ani. De fapt, arta contemporană devine tot mai mult tehnologie. Vom vedea lucrări de artă digitală şi în galeria noastră chiar începând cu prima expoziţie. Anul trecut, la Bienala de la Veneţia, Japonia a prezentat o instalaţie cu lumini laser, iar Coreea de Sud a venit cu lucrări care combinau în cadrul unor instalaţii, tehnologiile robotice cu reacţiile chimice sau fizice ale unor substanţe. În cazul meu, m-a ajutat mult şi în business, fiindcă eşti o persoană mult mai agreabilă pentru parteneri, sau clienţi, când vorbeşti despre pasiunile tale sau ai reuşite şi în alte domenii.” Iar în 2022, IT-istul şi-a pus ideea în practică şi a deschis o galerie de artă în cadrul căreia şi-a prezentat şi propriile lucrări. „Arta în România, precum cultura, în general, este mult subfinanţată. Spaţiile de expunere sunt, în mod absolut paradoxal, mai puţine astăzi decât acum 30 de ani. Sunt conştient că este un business cu provocări, dar cred în lucrurile bine făcute, atât cu creierul, cât şi cu inima. În plus, artiştii din România au nevoie de susţinere şi de mentorat, sunt foarte puţin ajutaţi, tot din aceeaşi cauză, subfinanţarea sectorului cultural-artistic. Astfel, ne propunem să susţinem creşterea valorii artiştilor români şi internaţionali şi să deschidem drumuri pentru cei care le merită, dar până acum au trecut neobservaţi.” De asemenea, pe piaţa naţională există deja un public de colecţionari, care au făcut tranziţia de la pictura modernă, ce definea cumva achiziţiile de pictură de pe piaţa românească, la arta de astăzi, a explicat Mihai Scemtovici. Şi, de asemenea, există şi un public mai tânăr, care a început să achiziţioneze artă contemporană, nu neapărat scumpă, dar de calitate. „Spre exemplu, eu pot fi impresionat în egală măsură de o pictură clasică, modernă sau contemporană unde descopăr o compoziţie aparte, un desen sensibil, sau o cromatică rafinată. Îmi plac mai mulţi pictori clasici sau moderni, însă, dintre pictorii români contemporani, mă inspiră artistul Ion Grigorescu, prin curajul şi libertatea de expresie şi prin faptul că nu este tributar unui stil.” Mihai Scemtocivi a mai spus că sunt multe provocări de luat în calcul atunci când îţi propui deschiderea unui spaţiu destinat expunerii artei, pornind de la faptul că eşti, în general, descurajat de cei mai pragmatici din jur cu privire la o astfel de iniţiativă, şi până la detaliile care ţin de planul de afaceri şi planul curatorial, ce îţi propui să expui, pe cine expui şi, cel mai important, cui te adresezi.