DINTR-O CAMERĂ SUBTERANĂ COMPARABILĂ CU O GARSONIERĂ DINTR-UN DEMISOL AL BUCUREŞTIULUI, trei tineri supravegheau 21 de monitoare albastre, care afişau o serie de erori, cam ca acelea afişate de calculatoarele folosite de toată lumea în cazul infectării cu un virus. Camera este laboratorul de teste AV Comparatives din orăşelul austriac Innsbruck, nu doar o destinaţie turistică în vogă, ci şi locul unde se află o universitate de renume, locul de unde vin cei mai mulţi angajaţi ai companiei, cu o medie de vârstă de nici 30 de ani. AV Comparatives este o organizaţie care, în parteneriat cu guvernul austriac, Universitatea din Innsbruck şi Universitatea de Ştiinţă şi Tehnologie din Hong Kong, face teste independente pe programe antivirus şi este printre principalele surse de informare ale revistelor de specialitate, cum ar fi PC Magazine, Secure View, Computer Shopper sau Chip. Austriecii se alătură germanilor de la AV-Tests sau chinezilor de la PC-Security Labs în topul mondial al celor care testează antiviruşi. Tehnologia aflată în subsolul de mai puţin de 50 de metri pătraţi din Innsbruck are o valoare de aproximativ 200.000 de euro. Istoria AV Comparatives este asemănătoare poveştii Facebook, despre care Andreas Clementi, fondatorul şi CEO-ul afacerii, crede că este mai mult axată pe profit, în timp ce "noi nu facem atât de mulţi bani".

Cu sau fără bani, Clementi îşi dedică aproape tot timpul muncii din laborator, născută din pasiunea sa pentru calculatoare. În jurul anului 2000, a început să testeze antiviruşi în propriul apartament pentru că nu avea încredere în rezultatele publicate în reviste. La început a încercat să obţină fonduri pentru susţinerea proiectului prin donaţii de la utilizatori, variantă care nu a funcţionat. A început apoi să primească finanţare indirectă de la guvernul austriac prin intermediul universităţii şi al unei organizaţii locale din Innsbruck, prin care obţine acum circa jumătate de milion de euro anual. Dacă la început Clementi lucra din propriul apartament pe calculatoarele personale, acum conduce laboratorul care funcţionează pe baza a 400 de servere, ascunde 20 de kilometri de cablu, are o capacitate de informaţie de 600 GB şi un spaţiu de stocare de circa 400 TB, suficient cât să permită păstrarea a aproape o sută de mii de filme. "Trebuie să accesăm un site în acelaşi timp cu toate soluţiile testate. Facem acest lucru cu o întârziere maximă de cinci secunde pe 25 de staţii de lucru pentru care folosim IP-uri din diferite ţări pentru că virusul ar putea ataca doar o anumită regiune", spun reprezentanţii companiei, referindu-se la modalitatea de testare. Capcanele menite să atragă viruşi sau "honeyspot-urile" sunt amplasate în toată lumea de voluntarii care colaborează cu AV Comparatives. Şi dacă la început un astfel de test putea să dureze chiar şi o lună, acum poate fi făcut într-o durată de timp cuprinsă între cinci şi zece minute.

PRINTRE PROGRAMELE DE ANTIVIRUS TESTATE SE NUMĂRĂ MCAFEE, Panda sau Kaspersky, iar dacă anul trecut premiul a fost obţinut de ruşii de la Kaspersky, produsul anului 2012 a fost Bitdefender, la egalitate cu cel al ruşilor. "Un rol important îl au influenţatorii mai mici sau mai mari din piaţă care folosesc rezultatele unor astfel de teste: un blogger cu 2.000 de cititori şi Niel Rubenking care scrie pentru PC Magazine şi are două milioane de cititori", spune Florin Talpeş, CEO-ul Bitdefender. El a primit la Innsbruck, alături de o parte din echipa sa, premiul "Produsul anului" pentru Bitdefender. Pentru Talpeş, eficienţa nu se măsoară în numărul de angajaţi, ci în optimizare: "Să fii mai bun cu o echipă de 100 de oameni decât una de 3.000 înseamnă că trebuie să fii foarte creativ, trebuie să inovezi în permanenţă". Dacă laboratorul Bitdefender este compus din 100 de oameni, numărul total de angajaţi depăşeşte 500, din care 80% sunt în România şi 20% în ţări precum SUA, Spania, Danemarca, Marea Britanie, Germania, Emiratele Arabe Unite şi Japonia, 99% din partea de creaţie a produselor Bitdefender fiind realizată în România. Compania se va concentra în 2013 pe clienţii companii din pieţe precum SUA şi Germania, pe primele locuri în lume pe piaţa antiviruşilor, dar şi pe Japonia, "unde am început să tatonăm terenul". Pe aceste pieţe, Talpeş mizează pe o creştere de 30% în 2013. În ce priveşte piaţa japoneză, el a observat o creştere pe segmentul de vânzări în retail, atipică pentru acest domeniu: "Dacă pe toate pieţele mature retailul de pe piaţa de software cade, la japonezi acesta este un segment de bază, în mare parte datorită folosirii intense a metroului şi a magazinelor din apropierea staţiilor". În ce priveşte piaţa românească, el a observat că în 2012 nu a evoluat foarte mult, dar s-a observat o creştere de o treime a vânzărilor Bitdefender pe segmentul online.

63% din antiviruşii folosiţi în România sunt pirataţi, potrivit datelor din 2011 ale unui studiu Business Software Alliance: "Dacă dezvoltarea economică este mai mică, rata pirateriei este mai mare şi invers". Talpeş crede că există încă un segment important de public care încă trebuie educat: "Când mă întâlnesc cu cineva pe stradă şi îmi oferă un iPhone 5 cu 50 de euro, îmi cere banii, iar respectivul promite să mi-l aducă mâine, îl iau? Pe internet facem asta zilnic".