Cei mai mediatizaţi români din lumea crypto sunt cei care şi-au lansat propriile criptomonede sau cei care au făcut milioane într-o piaţă volatilă aflată încă la început. Totuşi, unii români au intrat în acest domeniu din pasiune pentru tehnologie şi din dorinţa de a furniza un produs util, nou şi diferit faţă de competitorii lor. Unul dintre aceşti români este Vlad Cealicu, cofondator şi chief technology officer (CTO) al CryptoCompare, unul dintre cei mai mari agregatori de date şi furnizori de indici crypto din lume, evaluat la peste 50 de milIoane de dolari.

„Îmi place să rezolv probleme”, spune Vlad Cealicu, în vârstă de 35 de ani, care s-a stabilit în Marea Britanie în urmă cu mai bine de zece ani.

Născut în ă86 în Craiova, într-o familie de militari, el era pasionat de computere încă de când era copil. Aşa cum se întâmplă în cazul unui copil de clasa a 5-a, pasiunea lui a plecat de la jocuri şi de la posibilităţile oferite de acestea.

„Mi-au luat ai mei calculator în clasa a 4-a, iar în clasa a 5-a nu scriam programe, dar începeam să modific diferite lucruri, dacă era un joc care te lăsa să schimbi pozele sau muzica din el. De exemplu, era un joc, Worms Armageddon, şi puteai să schimbi anumite fişiere, să pui alte fişiere de sunet, să pui alte imagini, nu scriam cod, dar modificam valori şi diferite chestii.”

Momentul când a început să înveţe limbaje de programare a fost odată cu intrarea la liceul de informatică din Craiova, în clasa a 9-a. Ulterior, a urmat cursurile Facultăţii de Automatică, Calculatoare şi Electronică ale Universităţii din Craiova, începând din 2005.

„Am avut colegi care s-au mutat la Bucureşti sau s-au dus la Timişoara, dar mie nu îmi place să schimb multe chestii foarte des şi prietena mea era încă la liceu, nu prea avea rost să plec. M-am gândit că oriunde o să fac facultatea o să mă joc mai mult World of Warcraft, deci nu contează”, glumeşte Vlad Cealicu.

În perioada facultăţii a reuşit chiar să câştige şi bani din jocul numit World of Warcraft, în contextul în care vindea „aur digital” în joc împreună cu doi profesori din Horezu, jud. Vâlcea, pe care i-a cunoscut tot prin intermediul jocului.

Când era în ultimul an de facultate la Craiova, el şi prietena lui au luat decizia de a se muta în anul următor în Marea Britanie.

„Cristina (prietena lui Vlad, n.red.) este cu trei ani mai mică decât mine şi ea terminase liceul cu un an înainte să termin eu facultatea. A zis să încerce Dreptul în Craiova, dar la jumătatea semestrului şi-a dat seama că nu îi place şi s-a gândit să ne mutăm în Marea Britanie. S-a aliniat bine, întrucât terminam şi eu facultatea, masterul în Marea Britanie era de numai un an şi am zis «haide».”

 În 2009, la 23 de ani, Vlad Cealicu se muta în Marea Britanie alături de prietena lui, într-o mutare care avea să-i definească următorul deceniu din viaţă, dar şi direcţia în care s-a îndreptat cariera lui.

Programul de master de la Universitatea Canterbury Christ Church l-a costat circa 4.000 de lire sterline, în contextul în care el a ajuns în Marea Britanie cu un total de 8.000 de lire sterline, bani care pot fi consideraţi un ajutor de început din partea familiei.Banii rămaşi după achitarea programului de master i-au ajuns circa 7-8 luni, însă ulterior a avut nevoie de bani.

„Am căutat, am aplicat la nişte joburi de grădinar, dar apoi am realizat că era departe şi trebuia să iau un autobuz şi era prea mult efort. Făceam voluntariat la un fel de azil de bătrâni şi am întrebat dacă nu au ceva plătit şi mi-au zis că au un job la curăţenie.”

Deşi acest loc de muncă a fost doar o soluţie temporară până la finalizarea programului de master, un job plătit cu 6-7 lire pe oră, Vlad îşi aminteşte că a fost „cel mai puţin stresant job pe care l-am avut vreodată”.

În timp ce făcea curăţenie la un azil de bătrâni pentru trei ore în fiecare seară, românul a început să lucreze şi ca asistent de laborator la facultatea la care era înscris, un job care îi aducea 50 de lire pe oră, dar care îi asigura doar 3-4 ore de lucru pe săptămână.

„Mi-au ajuns banii şi în vară am găsit un program cu facultatea să lucrez la o agenţie de turism. Era un program cumva finanţat de guvern, prin care trebuia ca cei care termină studiile să ajute anumite companii să se modernizeze. Era prin 2010 şi era vorba despre un an de internship.”

Aici a învăţat cum să lanseze un website, cum să îl actualizeze, cum să introducă datele şi toate celelalte aspecte care au ţinut de platforma unei agenţii de turism. După un an programul era pe cale să se încheie, iar Vlad era pe cale să intre ca IT-ist într-o piaţă a muncii care iubea IT-iştii încă de pe atunci, dar într-un moment mai de început.

„Am aplicat la mai multe joburi, cum face toată lumea din IT presupun, adică aplici la toate şi vezi ce se întâmplă. Mai ales la început, când nu ai experienţă multă, este greu în IT. Degeaba zice toată lumea vino în IT că se plăteşte bine. Se plăteşte bine, dar toată lumea vrea pe cineva cu 3-4 ani de experienţă şi era şi mai greu în 2011.”

Faţă-n faţă cu finanţele

După ce a trimis CV-ul către mai multe companii, Vlad Cealicu a fost contactat de ADVFN, la acel moment una dintre cele mai mari companii care furnizau date şi instrumente financiare pentru pieţele de acţiuni din întreaga lume.

„Iniţial aveau un forum şi am început să lucrez la forum, apoi le-am făcut partea de streaming de date, am făcut mai multe. Acela a fost primul job de birou unde am lucrat cu mai multă lume, nu eram singur şi am învăţat care e faza cu managementul, cum să gestionezi oameni, cum să organizezi proiecte. Erau o grămadă de oameni deştepţi acolo şi încă ţin legătura cu ei.”

Aici a învăţat cum funcţionează pieţele, ce înseamnă tradingul şi care sunt instrumentele financiare de pe pieţele de capital. Tot aici a auzit pentru prima dată de bitcoin, însă prima achiziţie în crypto a avut loc mai târziu. Cealicu a lucrat la ADVFN până în 2013, când a decis să urmeze o altă cale.

„La un moment dat a plecat persoana care era chief marketing officer la ADVFN. Eu cerusem o mărire de salariu de la ei, au zis că nu au bani, iar tipul care plecase mi-a zis că poate să îmi dea mai mulţi bani dacă merg cu el. M-am întors la cei de la ADVFN şi le-am zis că o să plec şi deodată au avut bani să îmi dea mai mult.”

Însă, în situaţia respectivă, pentru el au fost mai importante principiile decât banii, iar simplul fapt că angajatorul său „a găsit bani” atunci când el şi-a găsit altă ofertă a cântărit drept factor decisiv în plecarea sa.

„Chiar dacă îmi daţi mai mult, din principiu nu o să stau că nu e vorba de bani, ci de faptul că m-aţi minţit. Şi ăsta este unul dintre lucrurile pe care am reuşit să nu le facem cu CryptoCompare. Plătim oamenii cât valorează şi dacă nu avem bani să le dăm nu le facem contraoferte pentru că nu ajută pe nimeni, oricum pleacă până la urmă.”

În 2013, un alt coleg de la ADVFN s-a angajat la London School of Business & Finance (LSBF). Acesta l-a chemat pe Vlad Cealicu să meargă cu el pentru a prelua funcţia de head of software development, un fel de CTO intern, aşa cum explică el.

Trebuie menţionat că în perioada de mai bine de un an şi jumătate în care a lucrat pentru LSBF a ajuns să cumpere şi primul Bitcoin, la preţul de 80 de lire, însă i-a pierdut pe toţi atunci când a început să investească în alte proiecte.

Ulterior, Vlad Cealicu l-a cunoscut pe Charlie Hayter, cel care avea să îi devină prieten şi cofondator în businessul CryptoCompare. Charlie a lucrat pentru ADVFN cu câţiva ani înaintea lui Vlad, iar la scurt timp după ce s-au cunoscut cei doi s-au gândit că pot lansa o companie care să facă pentru exchange-uri de crypto ceea ce făcea ADVFN pentru Bursă, adică să furnizeze date şi instrumente financiare.

„Să ne conectăm la toate, să luăm tranzacţiile şi ordinele şi să le listăm la noi pe site pentru că nu era nimic care să facă agregare, adică era CoinMarketCap, dar agrega altfel, mai erau câteva site-uri, dar noi ne-am gândit că dacă putem agrega toate datele şi să avem şi forum, şi ghiduri, o să fie ceva în pus faţă de ceilalţi (...) Eu am zis «OK, hai să încercăm», între timp mă plictisisem şi la LSBF, tot făceam landing pages şi baze de date pentru studenţi. Adăugam valoare dar nu mă entuziasma atât de mult munca.”

Pe cont propriu

În 2014, Vlad Cealicu a lansat compania alături de Charlie Hayter şi de Paul Dobre, un român din Craiova care l-a contactat pe Vlad în 2014 să lanseze o companie împreună, iniţiativă ce a sfârşit prin a se alătura în demersul care avea să devină CryptoCompare.

„Ne-am apucat şi am lucrat şase luni, am avut 50.000 de lire sterline investiţie de la cineva pentru 5% sau 10% din companie. Am plătit salariul meu, îl plăteam şi pe Paul, dar puţin pentru că lucra din România şi nu avea cheltuieli mari, iar Charlie nu avea salariu pentru că mai avea nişte economii.”

Întrebat cum a fost primit proiectul în piaţă, Cealicu spune că „nu prea interesa pe nimeni, era încă un site de crypto”.

Totuşi, încetul cu încetul traficul de pe site a început să crească şi evolua în tandem cu evoluţia bitcoin.

„Şi în 2015 când s-a lansat Ethereum au fost multe evenimente în Londra şi îi ştiam pe cei din Ethereum, am început să avem mai multe vizualizări pentru că i-am convins pe toţi care lucrau cu Ethereum să ne utilizeze API-ul. (...) Apoi a fost faza cu ICO-uri (initial coin offering), am încercat să listăm cât mai multe şi venea lumea şi se uita ce se întâmpla cu ele şi aşa am crescut.”

Vlad Cealicu îşi aminteşte că în 2015-2016 au mai găsit o finanţare de 200.000 de lire care i-a ajutat să meargă mai departe, în contextul în care echipa era încă de doar cinci membri.

„Ne-au ajuns banii până prin 2017, după aceea a crescut Ethereum şi au venit multe ICO-uri şi am făcut destul de mulţi bani din advertising, vreo 4-5 milioane de lire sterline într-un an. În 2018 nu am mai făcut bani aproape deloc, dar aveam banii din anul anterior.”

Anul 2018 a adus nevoia extinderii modelului de business spre noi fluxuri de venituri, iar CryptoCompare a lansat un API care putea fi integrat de clienţii mai mari, care îşi doreau să plătească pentru date de calitate în timp real.

Pas cu pas, clienţii mari au început să vină, de la companii crypto precum Exodus sau Blockchain.com şi până la clienţi non-crypto precum Banca Centrală Europeană, Reuters (Refinitiv), Financial Times sau chiar Bloomberg.

Pentru toţi aceştia, CryptoCompare este un business de date, nu un business de crypto, care le furnizează diferite seturi de informaţii. Următoarele runde de finanţare au venit dinspre investitori mari, precum Bitmax, şi au dus evaluarea companiei la zeci de milioane de dolari.

Concret, cea mai recentă rundă de finanţare a avut loc în 2021 şi s-a ridicat la 3,5 milioane de dolari, conform datelor publicate de PitchBook. Aceasta a dus evaluarea CryptoCompare la peste 50 de milioane de dolari.

În ultimii ani, CryptoCompare a lucrat pentru a deveni un agregator şi furnizor de date pe care să se poată baza clienţi mari şi deserveşte atât clienţi corporate, cât şi guvernamentali sau clienţi de retail. Chiar şi compania de audit şi consultanţă EY, una dintre cele mai mari din lume, utilizează CryptoCompare pentru date din lumea crypto.

„Noi în 2014 ne gândeam să ne facem exchange pentru că toată lumea făcea bani din platforme de exchange, dar pe măsură ce am discutat cu astfel de platforme am înţeles că dacă facem şi noi una nu mai putem fi companie de date pentru că o să ne anuleze toate contractele cu ele, că nu dai date la competiţie. La fel şi dacă ne facem noi un produs de taxe, atunci toţi cei care iau datele noastre pentru produsul lor de taxe nu vor mai lua de la noi şi se vor duce la un competitor. Şi mai bine ne concentrăm pe date şi pe instrumente decât pe interfeţe şi alte aspecte pe care se descurcă mult mai bine alţii să le facă. Sunt companii de taxe şi audit cu mult mai multă experienţă pe mai multe jurisdicţii şi lucrăm cu ei să integreze active crypto.”

Compania se concentrează acum pe calitatea datelor şi pe rescrierea sistemelor care încă funcţionau dar care trebuiau actualizate.Totodată, CryptoCompare dezvoltă instrumente din ce în ce mai sofisticate, începe să furnizeze tot mai multe rapoarte de referinţă în piaţă, în timp ce lucrează mai atent pe instrumente precum opţiuni, derivate sau DeFi. Concomitent, CryptoCompare a început să realizeze diferiţi indici (index) cu mai mulţi parteneri.

Astăzi au ajuns la peste 100 de indici, iar unul dintre ei este chiar aprobat de FCA, autoritatea pentru conduită financiară din Marea Britanie.

„Facem din ce în ce mai mulţi indici complicaţi unde iniţial aveam un benchmark al nostru, care acum este autorizat de FCA, şi dupa aceea am început să lucrăm cu parteneri să facem mai mulţi indici unde poţi schimba metodologia, să nu fie în funcţie de capitalizare, ci de volum sau de volatilitate, etc.”

Pentru a înţelege mai bine, CryptoCompare nu oferă efectiv o platformă prin care se poate investi, ci calculează indici împreună cu partenerii lor, pe care alţii îi pot utiliza pentru a lansa produse în sine.

„Nu oferim platforma prin care se poate investi, noi calculăm indicele cu partenerii noştri, Envis, şi vin alţii care vor să îşi facă un ETF (exchange traded fund), îşi fac fond, le trebuie un custode, un administrator de indice, un calculator de indice, iar noi şi Envis suntem deja administrator şi calculator şi le zicem «Uite, avem noi indicele ăsta care deja face ce vreţi voi să facă, vă trebuie manager de fond şi custode şi puteţi lansa un fond de investiţii», dar nu facem asta noi.”

Printre partenerii cu care lansează indici se numără şi bursa din Singapore sau Financial Times-Wilshire. Totodată, produsele de date oferite de CryptoCompare sunt utilizate de mai multe bănci mari, însă Vlad Cealicu nu a putut oferi nume.

Este interesant de menţionat că produsele CryptoCompare pot fi utile chiar şi pentru ANAF-ul românesc, întrucât ar putea ajuta la monitorizarea pieţei.

Compania a înregistrat în 2021 venituri de circa 4 milioane de lire sterline, estimează Vlad Cealicu, care astăzi mai are o participaţie de circa 20% în companie. Numărul de angajaţi a ajuns astăzi la circa 70 de persoane.

Ca investitor, Vlad spune că are în prezent şi un portofoliu crypto personal care valorează 800.000-900.000 de lire sterline, dar care a ajuns în trecut şi la peste 1 milion de lire sterline. Totuşi, el nu tranzacţionează în mod activ. Totodată, el investeşte şi pe bursă.

 „A mers bine cu acţiunile de tehnologie anul trecut. (...) În general investesc în chestiile pe care le cumpăr. Dacă dau 80 de lire pe 10 baxuri de Cola, investesc şi 80 de lire în compania care le-a produs. Şi tot aşa. Când am făcut vaccinul Pfizer am investit şi în ei.”

Vlad Cealicu a devenit mai cunoscut în România începând cu anul trecut, când a organizat un eveniment în parteneriat cu exchange-ul local Tokero, prin care l-a adus în România pentru prima dată pe Vitalik Buterin, cofondatorul Ethereum.

Cealicu participă de mai mulţi ani la organizarea întâlnirilor Ethereum din Londra, unele dintre cele mai mari evenimente de acest tip din lume.

El spune că un rol important în decizia sa de a intra în antreprenoriat l-a avut mediul din Marea Britanie, întrucât contextul pe care îl avea în Craiova în urmă cu mai bine de un deceniu nu îl încuraja într-o astfel de direcţie.

„Eu dacă nu aş fi venit în Marea Britanie nu m-ar fi bătut niciodată gândul să îmi fac compania mea, nu e ceva la care m-aş fi gândit. E uşor să judec dacă nu am mai trăit de 12 ani în România, dar în cultura mea până la 23 de ani nu era cu antreprenoriat, era cu facultate, apoi ajungeai la o companie mare şi progresai acolo până să ajungi ceva manager. Nu m-aş fi gândit la opţiunea că fac eu o companie care ajunge să fie mare. Presupun că e şi partea cu spiritul antreprenorial pentru că în IT e greu. În România ai salarii mari în IT şi de ce să rişti să faci compania ta şi să nu meargă, când poţi lua 4.000-5.000 de euro pe lună şi să nu ai nicio grijă. Cred că asta e problema cea mai mare, plus că nu ai relaţiile şi deschiderea.”