Ori de cate ori are cateva ore libere, Patrick Sell, 31 de ani, analist de marketing intr-o companie americana, iese pe strada cu telefonul mobil si filmeaza femei frumoase imbracate "trendy". E adevarat ca de fiecare data cere acordul modelelor sale inainte de a le filma, asta fie si doar pentru a evita sa fie luat la intrebari de vreun politist cu inclinatii mai putin "cinematografice".

La fel de adevarat e insa si faptul ca filmuletele sale au si alte tematici urbane, concentrandu-se pe surprinderea unor  "franturi de viata" de pe aglomeratele strazi newyorkeze. Produsul final este postat pe pagina de internet www.IdoNothingAllDay.com, in speranta ca intr-o buna zi filmuletele sale vor dobandi un alt gen de recunoastere. "Portofoliul" sau de producator video amator numara deja peste 180 de clipuri. "Cariera" i-a luat avant de cand a descoperit site-ul YouTube, serviciul online care le ofera vizitatorilor posibilitatea de a descarca clipuri video cu subiecte variate, realizate atat de profesionisti din companiile media, cat si de amatori care surprind intamplari cotidiene si le publica pe Internet.

De curand insa, Sell a optat pentru un alt serviciu similar: revver.com. Intrebarea esentiala: de ce ar prefera cineva un site mai putin cunoscut de utilizatori? Raspunsul nu lasa loc de prea multe interpretari: pentru ca  Revver il plateste pentru continutul video pe care il publica. Practic, compania imparte in mod egal cu utilizatorii veniturile incasate din publicitatea afisata pe aceeasi pagina de Internet cu clipurile publicate de realizatorii clipurilor video.

Revenind la acelasi Patrick Sell, analistul reuseste sa-si rotunjeasca veniturile zilnice cu aproximativ 15 dolari, facand un efort minim: filmeaza ceva scurt, dar interesant, iar clipul ajunge in baza de date a Revver. Iar el nu este singurul care castiga bani in felul acesta. Fenomenul este semnalat in ultimul timp de presa internationala: pe masura ce afacerile cu continut de imagine pe Internet s-au dezvoltat tot mai mult, acestea au inceput sa devina o sursa de venit si pentru producatorii amatori de filme sau clipuri video, care pana acum se multumeau doar cu un public mai mult sau mai putin fidel in randul utilizatorilor de Internet.

Filmuletele online, de la cele cu subiect comic si pana la experimentele culinare esuate, atrag audiente din ce in ce mai mari - conform unui studiu realizat de Online Publishers Association, 25% dintre internauti privesc cel putin un astfel de clip pe saptamana. Unul din putinele dezavantaje ale acestui gen de business este lipsa unor sisteme de plata online, cum este PayPal, dintr-un numar mare de tari, inclusiv Romania. Cu amendamentul ca, in momentul in care aceste impedimente vor fi depasite, aceste modele de business vor putea fi importate instantaneu oriunde.

Acum, foarte multi utilizatori privesc site-urile de continut video ca pe o interesanta sursa de rotunjire a veniturilor, mai ales ca numarul companiilor dispuse sa ofere clientilor un procent din venituri pentru a-i atrage si pentru a beneficia de clipuri de tot mai buna calitate este din ce in ce mai mare, dupa cum se arata intr-un comentariu al The Wall Street Journal.

Un alt site care a adoptat strategia de a-si recompensa financiar vizitatorii este eeFoof.com, care le ofera "producatorilor" amatori un procent de 50% din veniturile generate prin accesarea reclamelor afisate in aceeasi pagina de Internet pe care au fost postate clipurile video realizate de acestia. Site-ul are si un blog, pe care sunt publicate ultimele noutati sau anunturi pentru utilizatori. Avand in vedere ca eeFoof.com este inca un serviciu in stadiul de testare "beta", pe blog sunt incurajate si comentariile.

Pentru un model similar de plata au optat si cei de la Panjea.com, detinut de Aware Media Inc., care au dus insa ceva mai departe modelul de business al portalurilor direct concurente: pe langa banii din publicitate (si in acest caz se practica procentul de 50% din incasarile/accesare), autorii au posibilitatea sa le scoata la vanzare, pentru un pret stabilit de ei. Pentru fiecare achizitie in parte, acestora din urma le revine 85% din suma. 

Dar, in conditiile unei oferte atat de bogate, care ar fi metodele prin care internautii decid/pot fi convinsi sa-si cheltuiasca banii pe un filmulet? Administratorii Panjea au pus la punct un sistem de rating-uri (note), comentarii si topuri care e suficient pentru a te orienta. Pentru un sistem similar de valorizare si promovare au optat si cei de la revver.com. In momentul in care sunt incarcate pe site, filmelor li se asociaza de catre autori cateva cuvinte-cheie ("tag-uri").

Iar acestea nu sunt singurele metode prin care utilizatorii pot castiga bani din clipurile video. O alta posibilitate este cea adoptata de Blip TV, care nu doar ca isi invita utilizatori sa publice clipuri video, dar le si da libertate deplina in alegerea tipului de reclame care sa fie asociate pe aceeasi pagina web. In general, portalurile de continut online aleg sa recompenseze utilizatorii cu ponderi mari din veniturile incasate din publicitate (cea mai intalnita este 50%), plata facandu-se prin PayPal, detinut de eBay. Iar autorii de clipuri pot castiga destui bani.

Spre exemplu, daca un clip video pe eeFoof.com atrage dupa sine doua milioane de accesari ale reclamelor afisate pe aceeasi pagina web, veniturile "producatorului" pot ajunge la cateva mii de dolari, conform unei estimari facute de Financial Times. Iar aceste calcule nu sunt nici pe departe fanteziste, oficialii Revver, site care gazduieste peste 30.000 de clipuri, recunoscand ca au platit chiar si 10.000 de dolari pentru clipurile video furnizate de un singur utilizator. "Autorii clipurilor video disponibile online trebuie sa fie recompensati pentru efortul depus, avand in vedere ca majoritatea companiilor exploateaza continutul video oferit de amatori in interes propriu", admite un purtator de cuvant al eeFoof.

Si cu toate acestea, companiile care fac afaceri cu clipuri video pe Internet nu si-au gandit de la bun inceput planul de business astfel incat sa recompenseze si producatorii de continut. Totusi, un numar tot mai mare din cele circa 150 de companii axate pe acest gen de activitate au inceput sa adopte strategia Revver sau eeFoof, pentru ca astfel au sansa sa atraga un numar mai mare de clienti si clipuri de o calitate mai buna. Clipuri care inseamna mai multe accesari si - implicit - mai multi bani din publicitate.

De altfel, procentul acordat de site-urile gen eeFoof sau Revver este motivul pentru care realizatorii amatori de clipuri video au inceput sa investeasca, la randul lor, in productia filmuletelor pe care urmeaza sa le posteze online. "Pana acum am publicat aproximativ 20 de clipuri pe YouTube, insa de cand am descoperit eeFoof pun la cale impreuna cu prietenii mei o productie in toata regula", a declarat pentru The Wall Street Journal unul dintre exponentii noului val de regizori amatori, Steve Heffron (45 de ani).

"Acum nu ne mai jucam si vrem ca totul sa iasa perfect." "Problema mea cu YouTube era faptul ca publicam destul de multe clipuri video pe care le filmam in diverse locuri unde mergeam, insa nu beneficiam de nici un fel de recunoastere", avea sa-l completeze Sell.

In general, clipurile cu cea mai mare cautare printre internauti sunt cele "home-made", care au ca eroi animalele, dar si cele cu subiecte amuzate, mai putin conventionale. "Diet Coke and Mentos Experiment", de exemplu, este un clip video realizat de doi tineri, Stephen Voltz si Fritz Grobe, care a avut peste cinci milioane de accesari si a generat venituri de peste 28.000 de dolari pe Reever. Clipul prezinta reactia chimica dintre bomboanele Mentos si bautura racoritoare Coca-Cola (o "fantana arteziana" de cativa metri inaltime).

Totusi, in pofida startului mai mult decat incurajator, nu putine sunt vocile care spun ca acest gen de site-uri nu vor reusi sa atinga succesul marilor portaluri de continut, cum sunt YouTube sau Google Video, cel dintai inregistrand peste 13 milioane de utilizatori unici numai in luna iunie. Asta pentru ca sunt multi utilizatori care in continuare prefera sa publice scurte filmulete online pe marile site-uri, in speranta ca acestea vor ajunge in atentia unor producatori renumiti.

Un exemplu dat de presa americana este cel al lui David Lynch (24 de ani) - a nu se confunda cu regizorul seriei "Twin Peaks" - care le pregateste internautilor filme de scurt metraj in toata regula, insa care vrea mai degraba sa atraga atentia unuia dintre marile studiouri de la Hollywood, pentru a-si promova productiile la nivel international, pe marile ecrane.

"Imi doresc de mult sa ajung producator de filme", a spus Lynch. Pana atunci, insa, ar putea sa incerce sa traiasca din banii incasati de pe site-urile de continut video. Este, probabil, primul scop pentru toti candidatii la titlul neoficial de "regizorul anului pe Internet". Chiar si un David Lynch - fie el si regizorul - trebuie sa-si plateasca la timp facturile.