Saizeci de milioane de utilizatori: aceasta era cifra estimata la finalul anului trecut de catre analistii companiei de cercetare Diffusion Group cand se refereau la ascultatorii de podcast-uri in SUA la orizontul anului 2010. Spre deosebire de Diffusion Group, Forrester Research estimeaza ca ar fi vorba doar de 12 milioane de utilizatori pentru anul 2010. Diferenta semnificativa dintre cele doua cifre a fost explicata de analisti prin faptul ca sistemele de masurare, de monitorizare a pietei si de previzionare sunt diferite. Este vorba insa si de parametrii luati in calcul. Cu cat cifra estimata e mai mare, cu atat se ia in calcul mai putin faptul ca voga acestor inregistrari digitale de emisiuni radio sau de programe difuzate pe Internet pentru a fi descarcate pe playere audio digitale s-ar putea reduce, in timp, in favoarea podcast-urilor video.

Pana acum, 12% dintre utilizatorii americani de Internet au descarcat cel putin un podcast, conform unui studiu recent realizat de compania de cercetare Pew Internet and American Life Project. Aceasta inseamna ca, dintr-un total de 200 de milioane de utilizatori de Internet, doar 24 de milioane au ascultat macar un podcast pana acum. Iar numarul ascultatorilor constanti de emisiuni radio digitale este inca mult mai mic. Numai 1% dintre utilizatorii americani de Internet descarca in mod frecvent podcast-uri, ceea ce inseamna ca anul acesta numarul ascultatorilor de astfel de emisiuni radio digitale va fi de aproximativ doua milioane.

O posibila explicatie pentru numarul relativ redus al utilizatorilor de podcast-uri "traditionale" a fost data deja de mai multi specialisti in domeniu: podcast-urile video, aparute la scurt timp dupa cele audio, au reusit sa atraga imediat atentia utilizatorilor. Faptul era inevitabil, avand in vedere ca avem de-a face cu aceeasi situatie si in cazul televiziunii, care are pe ansamblu mai multi utilizatori decat radioul. Analogia cu raportul TV-radio este legitima, intrucat podcast-urile traditionale sunt in fond emisiuni radio inregistrate pentru a fi redate pe diferite playere, iar podcast-urile video sunt emisiuni de televiziune sau clipuri video pe care utilizatorii le pot urmari fie pe computer, fie pe un player video, cum ar fi iPod Video. Podcast-urile traditionale au avut parte de propriul boom in ultimii doi ani. Anul trecut cuvantul "podcast" - o combinatie intre "iPod", popularul player de melodii digitale al Apple, si "broadcasting" - a fost numit de catre New Oxford American Dictionary "cuvantul anului", cu toate ca nu apare in niciunul dintre dictionarele explicative ale limbii engleze. Iar numarul de ascultatori americani de podcast-uri s-a cifrat in 2005 la aproximativ 4,5 milioane, in conditiile in care pe Internet erau numarate peste 4.500 de emisiuni radio.

Primele podcast-uri publicate pe Internet au fost simple emisiuni de radio difuzate pe diferite posturi locale. Avantajul lor era posibilitatea de a fi stocate online si apoi eventual salvate pe echipamente audio ale utilizatorilor, pentru a fi ascultate mai tarziu. Cea mai noua tendinta in domeniu priveste insa podcast-urile realizate de utilizatori amatori. Continutul acestora este extrem de variat, de la comentarii despre viata personala pana la stiri si informatii din sport, politica sau cultura. Practic, podcast-urile, indiferent daca sunt audio sau video, ofera fiecarui internaut posibilitatea de a deveni jurnalist ad-hoc sau de a se face cunoscut printre ceilalti utilizatori. Iar numarul celor interesati sa publice podcast-uri pe Internet nu mai este deloc de neglijat. Daca in noiembrie 2004, numarul podcast-urilor online era de aproximativ 1.000, conform statisticii Podcast Alley, astazi utilizatorii au la dispozitie peste 50.000 de podcast-uri.

Multe dintre ele sunt podcast-uri de stiri, furnizate de companii media cunoscute. BBC, CNN sau New York Times sunt doar cateva exemple. Insa majoritatea sunt agregate pe site-uri speciale de podcast-uri, cum este Podcast.net, PodcastDirectory.com, PodcastAlley.com sau PodcastZoom.com, acestea fiind printre cele mai populare. Cine vrea sa se puna la curent cu stiintele poate asculta podcast-uri de pe ScienceFriday.com, cu emisiuni radio despre stiinta, tehnologie, sanatate si mediu. Pentru cine e interesat de podcast-urile de business, CIOPodcast.com este un site care furnizeaza astfel de programe. Pe partea de entertainment, VH1.com ofera podcast-uri audio, dar si video, cu melodii care se difuzeaza in general si pe postul de televiziune omonim. Pentru cei care vor sa creeze un podcast, lucrurile stau destul de simplu. Este nevoie de un computer conectat la Internet, de un microfon sau o camera video, in functie de tipul podcast-ului, si de un soft specific. Pe site-ul Softpedia.com, una din cele mai mari biblioteci de software gratuit din lume, sunt disponibile la ora actuala circa zece aplicatii diferite care permit crearea sau ascultarea de emisiuni podcast.

In ceea ce priveste numarul podcast-urilor video, se poate spune ca numarul lor a crescut exponential, judecand dupa site-uri precum YouTube, unde numarul inregistrarilor video a crescut doar intr-o singura luna, in august, cu 20%, la 6,1 milioane. Pe langa clipuri muzicale sau preluari dupa televiziuni, YouTube gazduieste productii video realizate de amatori, care prezinta diverse informatii mai mult sau mai putin relevante pentru publicul larg. Spre exemplu, unele inregistrari video sunt oferite acolo cu titlul de documentare, intrucat producatorii lor au dorit sa imortalizeze astfel un anumit eveniment, de la unul deja mediatizat in presa oficiala si pana la o vizita electorala nereusita a unui politician intr-un oras mai marunt, in timp ce altele sunt pur si simplu imagini din arhiva personala a utilizatorilor.

Pe YouTube, Romania este o prezenta la fel de redusa ca si in restul Net-ului, cand vine vorba de podcast-uri. Numarul clipurilor video returnate in urma unei cautari efectuate pe site dupa cuvantul "Romania" este de peste 5.000. Multe dintre acestea sunt simple clipuri de prezentare a tarii sau a masinii Dacia Logan, insa exista si inregistrari video in care utilizatorii prezinta din unghi personal diverse subiecte, cum ar fi gropile de pe o straduta laturalnica din Bucuresti sau un Oltcit dupa o operatiune de tuning.

Podcast-urile personale sunt de fapt variante audio sau video ale unor bloguri. Amanda Congdon este vedeta in podcast-uri video. Impreuna cu producatorul ei, Andrew Baron, filmeaza zilnic o parodie a buletinului de stiri, pe care o publica pe Internet, pe site-ul Rocketboom.com. La fel este si cazul americanului Craig Patchett, in varsta de 43 de ani, care a prins gustul realizarii de emisiuni de radio in facultate, dar nu a reusit niciodata sa se angajeze la un post radio. Acum, Patchett realizeaza emisiuni cu parerile sale despre lume si viata si le trimite catre ascultatori in fiecare zi prin Internet, direct de pe computerul personal de acasa.

"Cei care au adoptat podcast-urile de la bun inceput sunt cei care descarca cel mai des de pe Internet astfel de emisiuni. Iar tipul de continut oferit in mare parte de utilizatorii mai noi de podcast-uri vizeaza atat publicul larg, cat si piete de nisa, din punctul de vedere al consumului de informatie", este de parere Mary Madden, specialist in cercetare in cadrul Pew Internet and American Life Project. Din acest punct de vedere, audienta si credibilitatea podcast-urilor variaza cam dupa aceleasi reguli cu cele valabile pentru presa. Pe de o parte, aceasta inseamna ca podcast-urile video au in general cote de audienta mai ridicate pe Internet decat cele audio, iar pe de alta parte, podcast-urile (video sau audio) lansate de persoane particulare au uneori credibilitate mai mare decat productiile media realizate de mari trusturi de presa, pentru ca sunt considerate de utilizatori "mai informate, mai obiective si prietenoase", dupa cum sustin anumiti analisti din piata.

Asa s-ar explica si de ce media incearca sa integreze modul de lucru al autorilor de podcast: mai intai oferind varianta de podcast a propriilor emisiuni, apoi concentrandu-se pe acestea din urma ca solutie de crestere a audientei. De curand s-a lansat prima televiziune de stiri exclusiv prin Internet, ibctoday.com, care functioneaza pe baza de inregistrari video de la surse independente. Adica pe acelasi principiu ca YouTube.