Au scos bani din piatră seacă? Pe ce au mizat? Cum au intuit direcţiile pe care trebuie să le urmeze? Iustin Paraschiv şi Ilan Laufer, doi tineri antreprenori, dar şi Arctic, o fostă companie de stat care trăieşte sub management privat o nouă tinereţe, au reţete diferite dar care au un element comun: creşterea afacerilor.

Iustin Paraschiv, antreprenorul care a făcut primul milion de euro profit la numai 23 de ani, spune despre 2011 că a fost un an nu bun, ci chiar foarte bun, iar creşterea cifrei de afaceri a grupului său de firme cu 20%, până la 150 milioane de euro, este cea mai clară dovadă. Agenda sa e permanent înţesată cu întâlniri, discuţii şi drumuri de făcut prin ţară la fabricile şi fermele pe care le controlează; nu este deloc uşor de stabilit o întâlnire cu el şi recunoaşte chiar că are o mulţime de idei de afaceri pe care nu are cum, cel puţin deocamdată, să le pună în practică, nemaigăsindu-şi timp pentru ele. În opinia lui, două sunt principalele motive pentru care 2011 a fost cel mai bun an.

Pe de o parte a dublat suprafeţele de teren cultivate, care, estimează el, au ajuns acum la circa 1.800 de hectare, dar completează că "mi-e greu să spun o cifră exactă pentru că este o reală problemă cu actele terenurilor agricole". Povesteşte, de pildă, că sunt suprafeţe pe care le-a cumpărat în 2005 şi la care actele nu au fost finalizate nici până acum. Şi cum agricultura este cel mai important filon care poate fi exploatat acum, investeşte masiv, în continuare (în ultimii cinci ani a reinvestit peste 75% din profituri), în terenuri, ferme de animale, în fabrica de nutreţuri. De fapt, pentru achiziţiile de terenuri are o divizie de oameni care numai cu asta se ocupă, "colindă satele ca să cumpere pământ, dar suntem condiţionaţi de dispoziţia oamenilor de a vinde sau nu". Paraschiv nu crede că preţurile terenurilor agricole mai pot scădea, ci doar să crească.

Pe de altă parte, anul agricol a fost bun, cerealele au fost ieftine, preţul la export a fost competitiv şi prin urmare antreprenorului prahovean i s-a deschis o piaţă nouă. Nu are niciun leuţ depus în vreo bancă, iar toţi banii pe care îi are (de ordinul milioanelor de euro) sunt "băgaţi" în cereale şi carne, pentru că "au cel mai bun randament". În 2011, grupul de firme controlat de Iustin Paraschiv a angajat 300 de oameni noi, a dezvoltat noi produse şi a intrat pe pieţe în care nu era prezent înainte.

Antreprenorul prahovean enumeră câteva dintre noile afaceri lansate anul trecut: o firmă specializată în comercializarea de îngrăşăminte, pesticide şi seminţe; o reţea de magazine ("Abatorul de la Ceptura"), care număra la finalul anului 14 spaţii; o linie de business prin care Carmistin a început să tranzacţioneze carne exclusiv peste hotare. "Spaţiile din reţeaua <Abatoruld de la Ceptura> au avut un succes imens, lumea stătea la coadă de la început, iar TVR a venit să vadă ce gen de magazine au asemenea căutare", spune Paraschiv. Mărturiseşte că nu se aştepta la un astfel de răspuns al clienţilor, ci iniţial a căutat o variantă pentru a valorifica mărfurile de la abator care nu puteau fi prelucrate (de pildă oase sau organe) la fabrica de mezeluri. Acest lucru nu înseamnă însă că odată deschis un astfel de magazin are şi vânzări foarte bune, pentru că, spune prahoveanul, depinde foarte mult de angajaţi. "Închidem şi deschidem lunar astfel de magazine, care au imaginea de măcelării; costurile sunt mici, iar dacă în trei luni vânzările nu ajung la un anumit nivel, am închis", argumentează Paraschiv.

Tot pe principiul "de ce nu?", activităţile Carmistin, axată pe comerţul cu carne, nu s-au mai derulat doar în zona import-export; compania a început să tranzacţioneze mărfuri exclusiv peste hotare, vânzând de exemplu în Italia sau Germania carnea cumpărată din Spania. Anul acesta Paraschiv vrea să deschidă două noi birouri, în Germania şi Spania şi, dacă planul va fi dus la bun sfârşit, se aşteaptă ca afacerile acestei divizii să se dubleze. "Prezenţa efectivă prin deschiderea unui birou este extrem de importantă", crede tânărul antreprenor. Investiţia iniţială este "nesemnificativă, de până în 10.000 de euro, dar important este să găseşti oameni care să lucreze în aceste filiale şi care să fie implicaţi".