Har Domnului, o multime de vesti bune au sosit in ultima vreme. Romania a terminat anul trecut in top trei in UE-27 ca pondere a investitiilor in PIB (22,7%), productia industriala a crescut in februarie cu 12,7% fata de aceeasi luna din 2010, exporturile din ianuarie au depasit pentru prima data in ultimii zece ani importurile si s-au marit cu aproape 50% fata de inceputul anului trecut, deficitul de cont curent s-a redus cu 86%, piata auto a crescut aproape 8% in primele doua luni si pana si cifra de afaceri din comert s-a urnit un pic in februarie in raport cu ianuarie, desi deocamdata doar cu 1,1%.

Capra vecinului nici ea nu sta degeaba: ultimele stiri ne spun ca medicii unguri au cele mai mici salarii din Europa si ca "nu e de mirare ca pleaca pe capete din tara", conform Federatiei Europene a Medicilor Salariati, ca o cincime dintre municipalitatile bulgaresti nu mai au bani sa-si plateasca datoriile si nu mai au nici acces la credite noi ori ca un important om de afaceri din Estonia se plange ca tara a devenit o colonie a companiilor suedeze, care folosesc forta de munca ieftina si scot profiturile din tara. Toate aceste tari au insa deja ceea ce noi inca nu avem: confirmarea ca economia si-a revenit dupa perioada de recesiune. Sau o avem si noi?

ZERO VIRGULA CEVA

Dupa cresterea de doar 0,1% in ultimele trei luni din 2010 fata de al treilea trimestru, "cel mai probabil am avut si in trimestrul I 2011 o crestere economica trimestriala usor pozitiva", estimeaza Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank. "Dar cred ca proclamarea iesirii din recesiune pe baza celor doua trimestre de crestere economica inca firava si alimentarea asteptarilor ca acest lucru ne va permite sa revenim la salariile initiale din sectorul bugetar, sa crestem pensiile si sa reducem si taxele, asa cum se speculeaza in acest moment, poate fi extrem de periculoasa", adauga imediat Dumitru. Pe o crestere "cel mai probabil modesta" - 0,1-0,5% - mizeaza si Georgiana Constantinescu, analist al Credit Europe Bank. "Cred ca exista sanse reale sa fi iesit din recesiune in primul trimestru. Oricum insa, va fi doar o iesire tehnica. Practic, mai sunt necesari circa 2-3 ani buni pentru a ne recupera la modul functional", considera Florian Libocor, economistul-sef de la BRD-SocGen.

Ce inseamna aceste surdine si avertismente? Pe de o parte, ele exprima disproportia dintre industrie si exporturi - motoarele care au impiedicat de aproape un an si jumatate economia sa cada si mai mult - si ceilalti parametri ce definesc redresarea dupa recesiune, dincolo de variatia simpla a cifrei PIB: ocuparea fortei de munca (somajul si-a urmat si in martie cresterea, ajungand la 8,36% din forta de munca), veniturile reale ale populatiei (salariul mediu net a fost de 1.414 lei in februarie, in scadere cu 10 lei fata de ianuarie, in timp ce inflatia anuala a ajuns in februarie la 7,6% si in martie la 8,01%, nivelul cel mai inalt din UE) si consumul, in continuare in scadere raportat la anul trecut.

O definitie mai complexa a recesiunii si nu cea cu doua trimestre consecutive de crestere a PIB este cea folosita de Biroul National de Cercetare Economica (NBER) din SUA, arata Ionut Dumitru. Conform NBER, recesiunea reprezinta "un declin semnificativ al activitatii economice la nivel national, care dureaza mai mult de cateva luni si este vizibil prin scaderea PIB, a veniturilor reale ale populatiei, a numarului de angajati, a productiei industriale si a vanzarilor". Dupa acest criteriu, "au fost si tari care nu au avut doua scaderi consecutive ale PIB trimestrial, dar au fost totusi in recesiune".

Pe de alta parte este vorba de prudenta specifica a analistilor fata de efectele previzibile ale oricarui anunt pozitiv: inca de la primele declaratii ale premierului Emil Boc ca am incheiat anul 2010 pe plus si ca la 31 martie se termina "tehnic" recesiunea au inceput sa apara din mediul de afaceri si cel politic apeluri sau initiative legislative in sensul reducerii TVA, a cotei unice sau a CAS, cu ideea ca trebuie luate masuri de stimulare a economiei si ca ele vor produce automat suficiente venituri la buget incat sa nu afecteze tinta de deficit bugetar convenita cu FMI. Guvernul s-a angajat sa reduca anul acesta deficitul la 4,4% din PIB - ceea ce nu e putin, daca ne uitam ca anul trecut s-a incheiat cu un deficit de 6,5%, iar daca se adauga la raportare si arieratele, asa cum va trebui sa faca Romania din acest an, atunci cifra reala ar fi in jur de 8% sau mai mult.

Tot Ionut Dumitru, care este si presedintele Consiliului Fiscal, aprecia recent ca, atata vreme cat economia abia s-a stabilizat, o reducere a CAS ca masura de stimulare nu se poate face decat daca PIB ar creste in acest an peste estimarea oficiala de 1,5% a FMI, insusita de Guvern. Altminteri, orice scadere de taxe ar trebui automat compensata printr-o majorare in alta parte ori printr-o alta sursa de venituri pe masura la buget, ca sa nu se contabilizeze la capitolul riscuri.