"Ce făceaţi în 2004?". A fost principala întrebare pe care am adresat-o celor patru vorbitori invitaţi la  prima ediţie a BM Storytellers, eveniment organizat de revista Business Magazin în ianuarie 2014. BM Storytellers este un concept nou, dezvoltat pentru a sărbători aniversarea revistei cu un eveniment lunar dedicat câte unui an din istoria Business Magazin. Economia locală a trecut în ultimii zece ani printr-un întreg ciclu de creştere şi de scădere. La zece ani distanţă de la prima copertă a BM, suntem din nou la începutul unui ciclu şi vom marca prin poveşti nu numai aniversarea revistei, ci şi revenirea (fie ea şi timidă) a economiei. În luna ianuarie, Business Magazin a vorbit despre primul an în care a apărut revista şi a invitat la Storytellers patru vorbitori pentru care 2004 a reprezentat un moment de cotitură în carieră sau în business, dar şi care sunt importanţi pentru evoluţia Business Magazin.

2004 a fost unul dintre puţinii ani din cariera lui Dan C. Mihăilescu când istoricul şi criticul literar a semnat articole în ziare şi reviste cu tiraje mai mari de 200-300 exemplare, după cum a povestit la Storytellers: „De 50 de ani, eu muncesc cu pixul. La 11 ani am debutat la Scânteia Tineretului, cu un reportaj despre găştile de ţigani din cartierul Flamura, de pe şoseaua Giurgiului, primind cadou un ceas UMF Ruhla şi un pix. Sunt un om care face presă din 1968, când George Şovu (scenaristul filmului Liceenii Rock & Roll) m-a pus secretar de redacţie la revista Pe-un picior de plai, iar din 1974, când am debutat în România Literară, am scris săptămânal sau lunar, încontinuu, în reviste cu tiraj de 200-300 de exemplare, învârtindu-mă într-un cerc de iniţiaţi de maximum 2.000 de persoane".

Dan C. Mihăilescu semna în Business Magazin în cadrul rubricii „Ultimul cuvânt„, rubrică în care oameni de cultură, analişti, critici sau scriitori erau invitaţi să comenteze cover story-ul din acel număr, într-o încercare de reinterpretare a noţiunilor de business de către personalităţi din domenii mai puţin orientate către cifre. „Acum să vezi minunăţie la micii noştri avuţi imobiliari. Începe tiptil şi curat creştineşte - să vezi, să te cruceşti - un soi de mecenat mioritic imobiliar, cam sălbăticuţ, dar absolut lăudabil, prin care zestrea imobiliară devine suport ocrotitor şi stimulativ pentru zestrea artistică„, scria Dan C. Mihăilescu în articolul „Averi imobiliare, dar cu efect mişcător", din numărul 15 al revistei, în care criticul literar şi protagonistul emisiunii „Omul aduce cartea„ traducea intenţiile nobile, de altfel, ale magnaţilor imobiliari de întreţinere şi de creştere a culturii. „Ultimul cuvânt„, sub această formă, a avut o viaţă scurtă, dat fiind că timpul scurt, programul încărcat şi coordonarea greoaie au făcut imposibilă creşterea unui astfel de concept. În primele luni de apariţie a revistei, „Ultimul cuvânt„ a fost semnat de nume precum Horia-Roman Patapievici, Ion Bogdan Lefter, Stelian Tănase, Cristian Preda, Florin Iaru, Nicolae Breban sau Tudor Octavian.

Citiţi aici discursul lui Dan C. Mihăilescu, de la BM Storytellers.

2004 a fost pentru agenţia condusă de Bogdan Enoiu, McCann Bucharest, anul când a luat primul premiu cel mare la primul festival Effie din România. Bogdan Enoiu crede că ultimii zece ani au fost de bun augur pentru creativitatea publicitarilor, iar poziţionarea pe noua Europă le-a adus de câştigat. Bogdan Enoiu a vorbit la Storytellers despre cele mai sonore campanii realizate de agenţie în ultimii ani - Rom (pentru Kandia Dulce) şi Ghiţă Ciobanul (pentru Vodafone) -, dar şi despre evoluţia businessului în ultimii ani: „Pentru mine, au fost nişte ani foarte grei, nu am crezut că vor fi atât de grei şi cred că toţi am simţit chestia asta. Nu cred că e cineva care să nu simtă o dezamăgire profundă - şi mă refer mai ales la oamenii de afaceri".

Cu o activitate redusă în cadrul agenţiei - „fac maximum patru şedinţe pe ani cu oamenii cheie din agenţie, la tenis" -, Bogdan Enoiu se concentrează pe strategie şi pe tenis, dar şi pe probleme legate de educaţie. Crede că România nu va putea depăşi nivelul actual de dezvoltare dacă nu investeşte mai mult în educaţie decât în orice alt domeniu şi dacă nu va face din statistici precum rezultatele la testele PISA o problemă de siguranţă naţională, aşa cum este considerată în ţări precum Finlanda sau Coreea de Sud, pe care le dă ca exemple de dezvoltare economică accelerată având ca principal suport educaţia.

Citiţi aici discursul complet al lui Bogdan Enoiu la BM Storytellers.