Intrebare de 100 de puncte: ce ati face daca ati primi un loc de munca platit cu 4.000 de euro pe luna? Aveti 23 de ani si abia ati terminat studiile. Locul vacant este intr-o companie multinationala, la Oslo, iar sansele de promovare sunt promitatoare. Ati accepta? Irina Scarlat a spus pas. "Am simtit ca in Romania pot sa-mi construiesc o cariera mult mai solida", explica scurt tanara. S-a intors recent in tara dupa aproape doi ani petrecuti la studii in strainatate. A terminat Facultatea de Relatii Economice Internationale din cadrul Academiei de Studii Economice de la Bucuresti, dupa care a plecat la Oslo, unde a urmat un program masteral, cu specializare in economie politica, iar apoi a ajuns la Paris pentru un alt master - marketing si comunicare. Doua repere importante in CV-ul ei si un inceput ideal de cariera.

Daca nu ar fi obtinut burse de studiu pentru ambele, stagiile din Norvegia si din Franta ar fi costat-o 29.000 de euro. "Din fericire, bursele pe care le-am primit din Romania, plus bursele pe care le-am primit apoi si de la facultatile din strainatate, dar si faptul ca la Oslo am lucrat in cadrul facultatii pe un post similar celui de asistent universitar m-au ajutat sa adun suficienti bani cat sa acopar 140% din costurile pe care le-am avut", spune Irina.

Faptul ca a plecat cu ajutorul unei fundatii care sprijina studiile in strainatate a obligat-o sa se intoarca in tara, aceasta fiind una dintre conditiile sponsorizarii, dar, chiar daca nu ar fi avut aceasta "inradacinare contractuala", tot nu ar fi vrut sa ramana in alta tara. Asa ca atunci cand a primit o oferta din partea unei companii multinationale din Oslo de a lucra acolo, pe un salariu de 4.000 de euro pe luna, i-a fost simplu sa spuna nu. "In strainatate intri pe o pozitie de entry level usor si esti bine platit, dar apoi, ca expat, este greu sa avansezi. In plus, nu am putut niciodata sa concep ca viata mea ar putea continua altundeva decat acasa. Faptul ca stiam ca ma voi intoarce in Romania era foarte important pentru psihicul meu", explica aceasta.

Irina face parte dintre cei doar 24% din studentii romani care studiaza in strainatate si care vor sa se intoarca dupa terminarea studiilor, potrivit unei cercetari recente realizate de Liga Studentilor Romani din Strainatate. Atunci cand a venit acasa, primul impuls a fost sa se angajeze intr-o companie. A trimis CV-ul sau si scrisoarea de intentie mai multor grupuri de comunicare si a primit raspuns destul de repede, insa, dupa ce s-a gandit mai bine, si-a dat seama ca isi doreste, de fapt, altceva - sa aiba propria afacere. Si-a deschis, astfel, alaturi de trei prieteni, o mica agentie de organizare de evenimente si relatii publice. Au deja cativa clienti si, pe langa asta, Irina Scarlat este vicepresedintele pe comunicare al Ligii Studentilor Romani din Strainatate. Tine, deci, in permanenta legatura cu romanii care au plecat afara sa studieze si stie mai bine decat oricine cum isi vad acestia viitorul profesional, ce inseamna Romania pentru ei si, mai ales, de ce au ales sa plece.

Datele pe care organizatia din care face parte le-a adunat arata astfel - sunt 50.000 de romani care studiaza in strainatate, fie ca este vorba de programe de licenta, studii masterale, programe doctorale, post-doctorale ori programe de tip MBA (Master of Business Administration) sau EMBA (Executive Master of Business Administration). Toti spun ca, odata admisi la universitatile de peste hotare, asteptarile lor se schimba radical si incep sa ceara mult mai mult de la ei insisi, de la societate si de la eventualii angajatori. Cei mai multi (36%) declara categoric ca nu vor sa se mai intoarca in Romania, 38% sunt nehotarati si asteapta aparitia unui element declansator care sa le contureze decizia, in timp ce 24% stiu sigur ca vor veni inapoi acasa. Interesant este si cum isi motiveaza raspunsurile - 46% dintre tineri spun ca se intorc acasa pentru ca aici sunt prietenii lor, iar 31% vor sa fie alaturi de familie. In ceea ce-i priveste pe cei care nu mai vor sa auda de Romania, motivele sunt evidente - 64% vor sa se desprinda de societatea romaneasca in ansamblu si de toate practicile ei, in timp ce 55% sunt descurajati de ofertele de angajare existente in tara.