La inceputul anului, in febra previziunilor pesimiste despre economie si cu experienta recenta a deprecierii din octombrie a leului, multi (inclusiv dintre cititorii BUSINESS Magazin) erau dispusi sa considere ca ar fi greu de evitat o alunecare a cursului catre 5 lei/euro in prima jumatate a anului. Cu toate acestea, cand le-am solicitat bancherilor, in ianuarie, estimari de curs pentru sfarsitul lunii iunie, niciunul nu a avansat un nivel mai mare de 4,50 lei/euro, iar majoritatea s-au oprit inainte de 4,30 sau chiar de 4,10 lei/euro.

In cele din urma, evenimentele le-au dat dreptate bancherilor, iar la 30 iunie cursul a ramas la 4,2067 lei/ euro - e adevarat, foarte departe de pragurile de vis din vara lui 2007, cand un curs de 3,1 lei/euro era o realitate, insa la fel de departe de scenariile apocaliptice in care am fi ajuns la 5 lei/euro sau si mai mult. Acum, situatia pare sa se repete; atata timp cat previziunile privind mersul economiei s-au schimbat de mai multe ori cu 8% a economiei a ajuns un scenariu vehiculat in mod oficial, iar deficitul bugetar creste pe zi ce trece, o prabusire a leului e lucrul de care multi dintre concetatenii nostri, in special cei cu credite in euro, se tem in continuare. Intr-un asemenea context, poate mira faptul ca majoritatea reprezentantilor bancilor comerciale ce au acceptat sa raspunda la ancheta BUSINESS Magazin au avansat tot estimari moderate, care incep de la 4,1 lei/euro si in doar cateva ocazii ajung la 4,50 lei/euro.

Explicatia tine in primul rand de faptul ca principalul factor care a apasat pe leu anul trecut, respectiv deficitul mare al balantei de plati, si-a pierdut din influenta din cauza crizei, care a redus activitatea economica si implicit a dus la reducerea importurilor. “Ajustarea contului curent al balantei de plati este semnificativa (de la 12,5% anul trecut la sub 6%, poate chiar 4% anul acesta) si suficienta (in primele cinci luni ale anului 2009, deficitul contului curent a fost acoperit in proportie mai mare de 100% de investitiile straine directe)”, declara Mihai Bogza, presedintele si directorul general al Bancpost. Guvernatorul BNR a sustinut aceeasi idee saptamana trecuta, atunci cand a comentat perspectiva inflatiei si a leului pentru urmatoarele luni: atata vreme cat deficitul de cont curent este acoperit integral de investitii straine directe si are toate sansele sa scada si in urmatoarea perioada, iar datoria externa pe termen scurt s-a redus, nu sunt motive sa ne asteptam la o depreciere a leului sau la variatii bruste de curs.

“Sunt unii, saracii, care asteapta de sase luni sa se faca cursul 4,7 lei/euro si din plictis au scos rapoarte”, a comentat Mugur Isarescu, referindu-se la partenerii lui traditionali de dispute indirecte - analistii, in special ai grupurilor financiare straine, care n-au incetat din toamna trecuta incoace fie sa prezica o cadere abrupta a leului, fie sa atribuie exclusiv unor interventii ale BNR in piata faptul ca moneda nationala si-a mentinut si isi mentine stabilitatea. Datoria externa a Romaniei pe termen scurt, unul dintre factorii de risc pentru economie si implicit de presiune asupra cursului valutar, a scazut in ultimele luni, in favoarea celei pe termen lung: in aprilie, datoria pe termen scurt s-a redus cu nu mai putin de 400 de milioane de euro fata de nivelul din martie, iar tendinta a continuat, incurajata si de eliminarea de catre BNR a obligatiei bancilor de a constitui rezerve minime pentru resursele atrase cu scadenta mai mare de doi ani.

Cat despre contul curent al balantei de plati, analistii de la Bank of America Securities-Merrill Lynch, in mod obisnuit zgarciti cu optimismul, scriau la sfarsitul lui iulie ca Romania va avea in acest an un deficit de 3,9% din PIB - estimare inferioara celei de 5% formulate in iunie.In ceea ce o priveste, Banca Nationala estimeaza ca deficitul extern se va reduce anul acesta la jumatate fata de nivelul de anul trecut, adica la circa 6% din PIB, ceea ce va permite reducerea in continuare a dobanzii de politica monetara, ajunsa acum la 8,5% pe an, si implicit coborarea in continuare a dobanzilor la depozite si la credite.