Ce faci? Tu, antreprenor care îţi îndepliniseşi visul?

Câteva zeci, sute de mii de businessuri antreprenoriale pornite astfel s-au văzut prinse în tăvălugul unei epidemii pe care niciun plan de afaceri nu ar fi inclus-o vreodată între potenţialele pericole. Un coşmar în care au plonjat unii prea devreme.

„Pentru un antreprenor la început de drum, criza complet neaşteptată din aceste săptămâni a venit ca un examen de bacalaureat pentru un elev proaspăt intrat în clasa a noua”, spunea recent un tânăr antreprenor.

Cei mai norocoşi s-au putut refugia în mediul online, acolo unde natura businessului permite un astfel de transfer. Ceilalţi au stors toate resursele de creativitate pentru a se reinventa.

„Nu vom încerca să fentăm cumva ceea ce este moral de făcut. Când va trebui, vom sta cu toţii acasă”, spuneau fondatorii cafenelelor Cappuccino Story, înainte ca autorităţile să anunţe obligativitatea închiderii spaţiilor de acest tip.

Business MAGAZIN a bătut – virtual – la uşa unora dintre antreprenorii care şi-au spus poveştile în cadrul proiectului Afaceri de la zero, derulat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania. Încearcă să se reinventeze, să se reprofileze, să supravieţuiască. Dar iau în calcul şi eşecul, mai ales că instabilitatea e singura certitudine. Unii îşi caută o nişă neatacată până acum, cu speranţa ca s-ar putea transforma într-o strategie pe termen lung. Toţi încearcă, se transformă.

Tu ce ai face?

Alexandra Mone şi Robert Anton (fondatori ARI-Studio, Piteşti) – sisteme IT pentru firmele din HoReCa

Am crede că o afacere născută de la zero în industria IT nu are nicio piedică în aceste vremuri de criză. Însă ARI-Studio este un business strâns legat de domeniul HoReCa, aflat la pământ în acest moment. Alexandra Mone şi Robert Anton au dezvoltat trei sisteme software pentru gestiunea comenzilor şi a rezervărilor în restaurante şi hoteluri. După ce HoReCa s-a prăbuşit, comenzile au scăzut dramatic.

„Încă avem câteva cereri de ofertă pentru locaţii noi care vor să deschidă după ce trece toată nebunia aceasta, dar clar numărul lor este mult mai mic decât ar fi fost normal în perioada aceasta. Lucrăm de acasă, în special cu clienţii vechi care necesită intervenţii de mentenanţă”, spune Alexandra Mone.

CUM SUPRAVIEŢUIEŞTE AFACEREA? Alexandra Mone şi Robert Anton au ales să ofere gratuit modulul software dedicat firmelor care fac livrări, pentru a nu-şi închide activitatea. „Vom profita de această perioadă pentru a pune la punct diverse detalii din cadrul firmei, pentru a ne reorganiza puţin şi a pune la punct o strategie pentru momentul în care sectorul HoReCa se va repune în mişcare. Din fericire, avem un stoc de marfă care ne va permite să preluăm şi să livrăm comenzi imediat, însă în sectorul nostru există o problemă, deoarece majoritatea echipamentelor pe care le comercializăm sunt importate din China, iar durata de livrare a comenzilor a crescut foarte mult acum, dată fiind situaţia”, spune Alexandra Mone.

Ionel Păsărică (cofondator Capra Noastră, Iaşi) – producţie de bere artizanală

În urmă cu aproape patru ani, Ionel Păsărică, de profesie inginer, împreună cu alţi trei asociaţi aduceau în peisajul berii artizanale locale brandul Capra Noastră. Producţia are loc într-o microberărie din Iaşi. Când restaurantele, barurile, cafenelele s-au închis, Capra Noastră a resimţit din plin efectele.

„Nimic nu mai contează din ceea ce ştim noi: marketing, social media, strategii, bugete. Astăzi trebuie să ne reinventăm noi, ca afaceri. Nu moare industria dacă stăm o lună în casă. Nici China nu a murit, ci a reînviat”, spune Ionel Păsărică.

CUM SUPRAVIEŢUIEŞTE AFACEREA? Cei patru fondatori ai brandului Capra Noastră vor să facă livrări la domiciliu, „ca să mai descreţim frunţile cu licoarea noastră”, după cum spune Ionel Păsărică. Se promovează în mediul online şi încearcă astfel să resusciteze businessul, bazându-se pe principiul că „nu moare Capra când vor câinii”.

Mădălin Pop (fondator Durbane Urbane, Braşov) – atelier de lădiţe din lemn

Mădălin Pop din Braşov a început să producă în urmă cu aproape trei ani lădiţe din lemn în atelierul de tâmplărie al familiei sale. Sub brandul Durbane Urbane, el face lădiţe în scop atât practic, cât şi estetic. Businessul său a fost puternic afectat acum.

„În această perioadă, ar fi trebuit să pregătim comenzi pentru cei care fac pachete de Paşte. Încasările au scăzut însă luna aceasta comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut cu 60%”, spune Mădălin Pop.

CUM SUPRAVIEŢUIEŞTE AFACEREA? „Vreau să duc proiectul la următorul nivel, prin oferirea de piese de mobilier din lădiţe – rafturi, paturi, noptiere, măsuţe. De aceea, în perioada aceasta pregătim o cameră de vopsire şi una în care să putem arde lădiţe, pentru a le da o tentă vintage. Am putea susţine asta câteva săptămâni, poate luni, însă nu cred că foarte multe”, spune Mădălin Pop.

Va termina comenzile şi proiectele deja începute, iar planurile ulterioare le va face în funcţie de evoluţia epidemiei.

„Ca să putem încuraja vânzările, în perioada aceasta, am introdus o campanie prin care oferim 20% discount pentru orice comandă. Lumea este destul de sceptică în privinţa oricărei achiziţii şi, de aceea, voi mai aştepta puţin până când lucrurile se vor mai relaxa ori oamenii vor avea chef să-şi redecoreze puţin casele.”

Cristina Niţu (fondatoare Fala Português, Bucureşti) – cursuri de limbă portugheză

Cristina Niţu, absolventă de Limbi Străine în Bucureşti şi la Lisabona, a început în 2017 să organizeze cursuri de limbă portugheză. Cursurile se desfăşurau în clădirea Institutului Cervantes de pe bulevardul Regina Elisabeta din Bucureşti. De câteva săptămâni însă, activitatea s-a mutat în mediul online.

„Provocarea a constat în mutarea în online a cursurilor offline, de grup, ajunse abia la jumătate. Tehnologia permite, la ora actuală, desfăşurarea orelor în mod aproape identic cu ce se întâmpla în sala de curs, cu excepţia exerciţiilor care implicau şi mişcare, aşa că şocul nu a fost prea mare”, povesteşte Cristina Niţu.

Ritmul achiziţiilor de cursuri de portugheză este totuşi foarte slab în acest moment, ca urmare a instabilităţii economice.

CUM SUPRAVIEŢUIEŞTE AFACEREA? Cristina Niţu a optat pentru flexibilitatea în a extinde termenul de plată a cursului. În plus, „avem în plan organizarea unei sesiuni de cursuri şi pe timp de vară, în contextul în care, cel mai probabil, perioada de primăvară va aduce un număr foarte redus de cursanţi”, spune Cristina Niţu.

De asemenea, ea va organiza cursurile independent de numărul de cursanţi, deşi efortul va fi mai mare.

Cristina Dobrescu (fondatoare Livrez dragoste, Bucureşti) – livrări de cadouri şi scrisori caligrafiate

Cristina Dobrescu a început să scrie scrisori caligrafic în urmă cu mai bine de cinci ani, pentru a reînvia un obicei la care oamenii au renunţat odată cu expansiunea tehnologiei. Culmea, tehnologia este cea care o salvează acum.

„În perioada aceasta, am mutat atelierul la noi acasă, pentru a fi în siguranţă. Atât timp cât firmele de curierat vor lucra şi noi vom putea trimite scrisorile, cadourile comandate, nu ne vom opri din scris şi din livrat”, spune Cristina Dobrescu. Însă comenzile nu mai sunt la fel de numeroase ca înainte de perioada de izolare, iar ea a început să caute idei noi, pentru diversificare.

CUM SUPRAVIEŢUIEŞTE AFACEREA? „Primul gând care mi-a venit a fost să adaug cadouri şi pentru nou-născuţi. Este o perioadă incertă, însă poveştile primite mi-au dat de înţeles că este un business care aduce bucurie în viaţa oamenilor şi el va continua şi după perioada aceasta”, mai spune Cristina Dobrescu.

Ca să facă această perioadă să treacă mai uşor, ea a creat şi un mesaj de mulţumire pentru medicii care salvează vieţi poate acum mai mult ca niciodată.

Ciprian Răglean (cofondator Pania, Bucureşti) – laborator de pâine

Ciprian Răglean, un antreprenor care a lucrat vreme de 20 de ani în domeniul telecomunicaţiilor şi al marketingului, a pariat anul trecut pe o afacere în producţia de pâine. Alături de Ciprian Răglean, în business mai există alţi doi asociaţi – Răzvan Ionescu şi Răzvan Mihai Ionescu – de asemenea cu experienţă în telecom. Împreună, au fondat Pania, o firmă care produce şi livrează pâine şi produse de patiserie la domiciliul sau la biroul clienţilor, dar şi către HoReCa.

„Am simţit din plin şocul închiderii bruşte a restaurantelor şi cafenelelor. Practic, ne-a scăzut cifra de afaceri de la o săptămână la alta cu 35-40%. Tot ceea ce livram către restaurante/ cantine şi cafenele a încetat brusc. Şi, pentru că o problemă nu vine niciodată singură, restaurantele şi cafenelele au încetat orice plată către noi. Avem astfel neîncasate sume de zeci de mii de lei”, spune Ciprian Răglean.

CUM SUPRAVIEŢUIEŞTE AFACEREA? „Pentru a face faţă scăderii bruşte a cifrei de afaceri şi pierderii partenerilor B2B, am intensificat vânzările online, am extins zonele cu livrare gratuită, facem publicitate pe Facebook şi comunicare directă către baza de clienţi.” În plus, Ciprian Răglean şi partenerii lui vor să deschidă noi parteneriate cu magazine alimentare şi băcănii de cartier, la mare căutare în această perioadă.

„De asemenea, în aprilie vrem să lansăm şi o nouă gamă de produse disponibile online – produse de băcănie, precum caşcaval şi muşchiuleţ afumat, ca să putem creşte valoarea coşului”, mai spune Ciprian Răglean.

E mult de lucru, dar se bazează şi pe sprijinul guvernului pentru a accesa credite cu dobândă zero, plătibile din ianuarie anul viitor.

„Asta ne-ar ajuta să nu intrăm în blocaj financiar şi să nu dăm oameni afară. Apoi ar trebui eliminată plata taxelor pentru următoarele trei luni. Sunt doar câteva sugestii din ceea ce s-ar putea face”, adaugă Ciprian Răglean.

Carmen Zaiu

(fondatoare Panseea, Bucureşti) – laborator de produse cosmetice

Carmen Zaiu, cu mai mulţi ani de experienţă în domeniul financiar, a început să facă primele produse cosmetice pentru folosul propriu după ce a descoperit că suferă de unele alergii şi probleme de piele, iar produsele din comerţ nu îi făceau bine. Aşa a ajuns să producă acasă loţiuni şi unguente din uleiuri vegetale presate la rece şi unturi naturale nepurificate. În scurtă vreme, şi-a transformat garajul în laborator şi pasiunea în afacere.

„Dacă ar fi fost să definim, acum două luni, cea mai mare temere a noastră în termeni de dezastre care aşteaptă să se întâmple, ne-am fi gândit în primul rând la schimbări climatice, dezastre ecologice, nu neapărat o pandemie. Panseea este afectată masiv de situaţia actuală, toate târgurile la care urma să participăm au fost anulate, multe proiecte sunt în stand by şi comenzile online au scăzut”, spun Carmen Zaiu şi fratele ei, Emil Zorilă, de asemenea implicat în afacere.

Există totuşi o compensare. Dacă unele produse nu mai sunt la fel de căutate ca înainte, cum ar fi laptele demachiant, altele sunt tot mai solicitate, precum crema reparatoare de mâini şi de călcâie.

CUM SUPRAVIEŢUIEŞTE AFACEREA? Planul pe termen mediu este accelerarea strategiei de a lansa produse cu ingrediente 100% locale, mai ales în condiţiile în care „a consuma local” a ajuns să aibă un sens mai profund decât oricând. „În această perioadă, vrem să oferim clientelor, prin intermediul social media, alternative DIY (do it yourself – engl.) pe care le pot pune singure în aplicare pentru îngrijirea feţei şi a părului, atât timp cât stăm acasă. Lucrăm acum la conţinut nou, adaptat situaţiei prezente”, spune Carmen Zaiu.

Mihaela Rotaru (fondatoare Rottaru, Bucureşti) – şcoală de machiaj şi cosmetică

Mihaela Rotaru, cu o experienţă de zece ani în industria frumuseţii, a ales să investească într-o şcoală de formare profesională, unde predă cursuri de machiaj, de cosmetică, masaj şi stilistică vestimentară. De la începutul lunii martie a avut o scădere dramatică a numărului de cursanţi noi care solicitau înscrierea la cursuri.

„Activitatea noastră presupune interacţiune cu oameni în spaţii închise şi contact fizic de la distanţe foarte mici, ceea ce a făcut imposibilă continuarea desfăşurării activităţii în condiţii de siguranţă. Suspendarea activităţii ne va afecta, iar primele măsuri pe care le-am luat au fost reducerea cheltuielilor la minimum. Aici mă refer la costurile legate de plata chiriei spaţiului şi cheltuielile legate de marketing şi PR. Salariile angajaţilor nu au fost afectate”, spune Mihaela Rotaru.

CUM SUPRAVIEŢUIEŞTE AFACEREA? Antreprenoarea ia în calcul desfăşurarea cursurilor online pentru teorie, însă partea practică presupune lucrul cu produse şi aparatură profesională, pe care nu orice cursant le are acasă.

„Primim cereri de ofertă pentru cursuri care să se desfăşoare în lunile august-septembrie. Şcolile de formare profesională ar putea avea un rol foarte important pe piaţa forţei de muncă şi implicit în redresarea economiei, venind în întâmpinarea oamenilor care vor avea nevoie să se recalifice şi să-şi reconsidere activitatea profesională în urma impactului lăsat de această situaţie”, mai spune Mihaela Rotaru.

Victor Patrichi (fondator Târgul Cărţii, Bucureşti) - anticariate

Pornind de la principiul că achiziţia unei cărţi second-hand este benefică, deoarece presupune reutilizarea unei ediţii deja tipărite, în loc să încurajeze tăierea unor copaci pentru a crea un lucru nou, Victor Patrichi a investit, în 2012, aproximativ 50.000 de euro, mai întâi pentru a dezvolta site-ul Târgul Cărţii, apoi pentru a instala rafturile din magazinele fizice. Acum reţeaua numără două depozite şi trei anticariate – unul pe Strada Doamnei (între Piaţa Universităţii şi Piaţa Unirii), unul pe bdul Magheru (în apropiere de Piaţa Romană) şi unul pe bdul I. C. Brătianu (în apropiere de Piaţa Universităţii), sub numele Bookoteca, acesta din urmă fiind un anticariat de carte exclusiv în limba engleză.

„Vânzările din magazine au scăzut cu aproximativ 60-70% (din cauza pandemiei – n. red.) faţă de cum ar fi fost normal, iar în online vânzările au avut o creştere sensibilă de câteva procente. La modul general, vorbim despre o scădere de 25-30%. Suntem la limita profitabilităţii”, spune Victor Patrichi.

CUM SUPRAVIEŢUIEŞTE AFACEREA? Eforturile sunt pentru menţinerea echipei cu toţi membrii, deşi o parte dintre angajaţi au intrat în şomaj tehnic. „Lucrăm la un proiect online la care sperăm să ni se alăture şi alţi parteneri. Sperăm să-l lansăm săptămâna aceasta. Deoarece activităţile sociale au fost sistate pentru moment, oamenii sunt destul de receptivi la activităţile desfăşurate în mediul online”, mai spune Victor Patrichi.

Paul Călin

(cofondator Wild Thing, Bucureşti) – organizare de excursii în România şi în străinătate

Paul Călin, Silviu Dragomir şi Monica Călin au început să organizeze expediţii în ţară şi în străinătate pentru clienţi persoane fizice în urmă cu şase ani, iar de aproximativ un an lucrează şi cu firme ai căror angajaţi decid să plece împreună în călătorii. Turismul nu este însă o opţiune în aceste vremuri de pandemie.

„Am rămas fără obiectul muncii, din păcate. Cursurile online, realitatea virtuală sau călătoriile 360 de grade prin intermediul filmelor super-cool de pe YouTube nu pot înlocui o experienţă outdoor (în aer liber – trad.). Şi poate e mai bine aşa”, spune Paul Călin.

CUM SUPRAVIEŢUIEŞTE AFACEREA? „Acum am timp să fac acele lucruri de care mă plângeam că nu am timp să le fac: o planificare bugetară, închegarea unor idei de proiecte şi produse noi”, spune Paul Călin.

Admite însă că, dacă blocajul se prelungeşte până jumătatea anului, se va vedea pus în situaţia de a găsi alte colaborări sau de a porni un alt business. Spiritul antreprenorial supravieţuieşte aşadar.

Educaţie în era 3.0

Trei proiecte pornite de la zero în domeniul educaţiei în Capitală – Eematico (cursuri de bricolaj, inginerie, medicină pentru copii), Şcoala IT (cursuri de robotică şi programare) şi Manieres (ateliere de bune maniere pentru copii) – s-au văzut într-o singură zi în situaţia de a nu mai avea niciun venit, de a-şi restrânge activitatea, dar şi de a căuta soluţii de supravieţuire.

Aşa că s-au orientat cu toţii către soluţiile online pentru părinţi şi copii şi speră că, dezvoltând această nişă, îşi pot reinventa afacerile. Folosindu-se de Skype, de Facebook, de orice aplicaţie care le permite să ajungă la cei mici izolaţi în casă, antreprenorii vor să rămână în atenţia copiilor şi a părinţilor, deşi sunt conştienţi că măsurile luate acum nu vor putea compensa o parte considerabilă din activitatea curentă.

(de Dana Ciriperu)

Când telemunca nu e o soluţie

Alex Bugariu (Limonădăria Nea Tică), Cristian Dorobănţescu (Perfektum), Raluca şi Paul Baran-Candrea (Anagram) au căutat şi ei metode de reinventare, mai ales că businessurile lor, în domeniul băuturilor, nu permit ca telemunca să fie o alternativă reală.

„Pe timp de criză, sunt două categorii de oameni: unii plâng, alţii vând batiste. Orice criză are şi o parte bună. Cine are ochi să o vadă va trece peste ea”, spune Alex Bugariu, fondatorul Limonădăriei Nea Tică din Caransebeş, un local unde vinde limonade şi alte sucuri din fructe.

Dincolo de businessul cu limonade şi sucuri, antreprenorul povestea în februarie, la emisiunea ZF Afaceri de la zero, că are în plan să dezvolte o reţetă de socată pe care s-o îmbutelieze şi să o vândă în marile reţele de magazine şi în HoReCa. Perioada aceasta de repaos este un prilej pentru a lucra la acest proiect.

Perfektum, un brand de bere creat de patru foşti corporatişti, se confruntă cu aceeaşi problemă, a reducerii cererii, în condiţiile în care barurile şi restaurantele s-au închis în mare parte. După cinci ani de când a început afacerea, Cristian Dorobănţescu, unul dintre fondatori, spune că se simte din nou ca într-un start-up şi că a reînceput să trimită mesaje ca să anunţe că face livrări la domiciliu.

Tot în producţia de bere, şi familia Baran-Candrea, care a fondat brandul Anagram, caută soluţii şi a început să livreze comenzile direct la consumatori.

„Continuăm să facem bere, iar în perioada imediat următoare ne vom axa pe vânzări directe. Primim comenzi prin mesaje private pe contul nostru de Facebook şi livrăm în cel mai scurt timp posibil”, spun Raluca şi Paul Baran-Candrea, fondatorii Anagram Brewery.