CODRUT SERES (ministrul economiei si comertului)
Are meritul de a fi dus la bun sfarsit cateva privatizari din domeniul energetic incepute in timpul predecesorului sau. In rest, jurnalistii isi amintesc cateva declaratii amuzante legate de mopsuri si alte lucruri mai putin importante care au lasat impresia ca ar fi mai degraba parasutat din intamplare la minister decat ca ar fi fost omul potrivit la locul potrivit. 

TEODOR ATANASIU (ministrul apararii nationale)
Cea mai populara masura anuntata in timpul mandatului sau este renuntarea, din 2006, la stagiul militar obligatoriu. Atanasiu a facut de cateva ori drumuri importante la Washington si Bruxelles si este unul dintre oamenii care stiu cel mai mult despre viitoarele baze americane in Romania. In fine, in timpul mandatului sau, dar nu neaparat datorita/din cauza lui, contingentul romanesc in Irak s-a marit. 

GHEORGHE FLUTUR (ministrul agriculturii)
Prima lui isprava a fost numirea in functia de consilier a unui taran septuagenar. S-a implicat in elaborarea legilor de restituire a proprietatii si a schimbat raportul la capitolul subventii in agricultura in favoarea exploatatiilor mici si medii, fata de situatia dinainte cand erau favorizate cele mari si foarte mari. 

GHEORGHE DOBRE (ministrul transporturilor, constructiilor si turismului)
Raportat la informatiile care au circulat in legatura cu activitatea sa, despre Gheorghe Dobre se poate vorbi doar ca despre ministrul Transporturilor si, din pacate pentru el, ca despre ministrul in timpul caruia in Romania a avut loc cea mai mare greva din CFR. Chiar daca problemele din caile ferate nu i se pot pune in carca, greva se contabilizeaza la el. Dobre mai are de dus o bila neagra: umarul pe care l-a pus in 1990 in sprijinul venirii minerilor la Bucuresti. 

MIRCEA MICLEA (ministrul educatiei si cercetarii)
Are numerosi adversari, indeosebi din mediul universitar, care l-au acuzat de multe rele inca de la inceputul mandatului. Reforma Miclea (apreciata pe alocuri si la Bruxelles) are doi piloni mai vizibili: reducerea anilor de facultate la trei, cu mai multe variante de masterat, si trierea drastica a universitatilor, proces care va duce la inchiderea multora.  

MONA MUSCA (ministrul culturii si cultelor)
A fost, pana nu de mult, unul dintre cei mai populari lideri liberali, de la care populatia a avut asteptari enorme, confirmate doar partial. A schimbat conducerile Teatrului National, a Operei si a Muzeului Taranului Roman. Cel mai delicat moment a fost pripeala nationalista care a facut-o sa decida interzicerea unui film despre Tratatul de la Trianon.

MIRCEA CINTEZA (ministrul sanatatii)
S-a confruntat cu o criza a sistemului medical pentru care n-a fost vinovat (criza e veche, profunda) dar pe care nici nu a lasat impresia ca ar fi capabil sa o gestioneze. In final, ministrul a anuntat incheierea crizei si a promis nerepetarea ei. 

ZSOLT NAGY (ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei)
Cei care i-au urmarit activitatea apreciaza ca lucrurile n-au avansat prea mult la capitolul liberalizarea accesului la telefonia fixa prin firele RomTelecom, la implementarea sistemului de guvernare electronica si nici la cea a sistemului informatic al asigurarilor de sanatate. 

SULFINA BARBU (ministrul mediului)
Este ministrul care a iesit cel mai sifonat din inundatiile din primavara, in urma carora si-a pierdut si purtatorul de cuvant. Mediul este, de asemenea, citat la "asa nu" in scrisoarea de avertizare a Comisiei Europene. 

MIHAI VOICU (ministrul delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului)
Despre el nu se poate spune decat ca nu seamana deloc cu Serban Mihailescu, unul dintre "ilustrii" sai predecesori. 

CRISTIAN DAVID (ministru delegat pentru controlul implementarii programelor cu finantare internationala si urmarirea aplicarii aquis-ului comunitar)
Nu a iesit cu nimic din comun. 

BOGDAN OLTEANU (ministru delegat pentru relatia cu Parlamentul)
Relatia membrilor guvernului cu Parlamentul a fost apreciata drept buna inclusiv de catre presedintii celor doua Camere. Olteanu este initiator al Fondului Proprietatea, pentru despagubirea proprietarilor de bunuri nationalizate, proiect despre care unii analisti economici considera ca va aduce mai multe probleme decat rezolvari. 

LASZLO BORBELY (ministru delegat pentru lucrari publice si amenajarea teritoriului)
Considerat un veteran al ministerului, este unul din sustinatorii proiectului Bechtel (autostrada Brasov - Bors).  

IULIU WINKLER (ministru delegat pentru comert)
Cei care au incercat sa vada prin ce a iesit in evidenta nu au gasit decat o conferinta de presa la inceput de mandat.

• Sase sunt problemele principale care au pus sau pun in pericol mariajul PNL-PD. Dincolo de ele e o problema mai veche, generata chiar de Constitutia Romaniei, crede analistul politic Cristian Parvulescu: Presedintia si Guvernul sunt condamnate sa ajunga, mai devreme sau mai tarziu, in conflict, indiferent cine le conduce.

INUNDATIILE: Criza inundatiilor, atribuita initial infrastructurii proaste lasate de PSD, a devenit bila neagra pentru PNL, dupa ce presedintele Basescu l-a acuzat direct pe Tariceanu ca nu s-a implicat indeajuns. Ministrul PD al administratiei locale, care ar fi trebuit sa conduca celula de criza, a scapat cu imaginea neafectata.

ALEGERI ANTICIPATE: Democratii si presedintele Traian Basescu sunt sustinatorii anticipatelor, liberalii spun ca acest lucru se poate discuta cel mai devreme dupa raportul de tara, in vreme ce conservatorii si UDMR se opun categoric.

REMANIEREA: Basescu spune ca mai e de lucru la echipa, Tariceanu ca e problema lui daca si cand schimba vreun ministru.

TVA: Ministrul liberal Ionut Popescu a invocat posibilitatea majorarii TVA la 21-22%. Fruntasii PD i-au lasat descoperiti pe cei din PNL, criticand aceasta intentie.

TVR: Presedintele Basescu si PD au renuntat sa propuna reprezentanti in Consiliile de Administratie ale Radioului si Televiziunii publice, care trebuie depolitizate. Respectam legea, inainte de a o schimba, au spus liberalii, care au votat impreuna cu PSD.

SERVICIILE SECRETE: Si liberalii, si democratii sunt de acord cu infiintarea unei suprastructuri care sa coordoneze serviciile de informatii. Atat ca PD vrea ca aceasta sa fie condusa de la Cotroceni, iar PNL de la guvern.