Presedintelui UPC-Astral, Richard Anderson, i-au trebuit doua cuvinte pentru a descrie, in discutia pe care a purtat-o saptamana trecuta cu BUSINESS Magazin, Romtelecomul de azi. "Gigantul adormit", cum numea Anderson operatorul care inca-si mai contempla statutul de fost monopol, incepe sa dea insa semne de trezire - iar printre motive se numara acela ca somnul i-a fost tulburat de perspectiva unui viitor in care tot ce inseamna business de comunicatii in Romania ii strica linistea.

La randul lui, un middle manager din Romtelecom folosea, descriind anii care vor urma, doi termeni nejustificati in aparenta pentru viitorul unei companii ale carei venituri au continuat in ultima vreme sa creasca: "disparitie" sau "supravietuire". Intr-adevar, veniturile Romtelecom au crescut, dar astfel de cifre nu arata dramatica scadere a numarului de abonati pentru un serviciu care inca mai reprezinta inima business-ului fostului operator de stat. Ar fi vorba de circa un milion de abonati pierduti in doar doi ani, 2005 si 2006 - cifra va fi stiuta cu exactitate abia la sfarsitul lui decembrie. Iar ritmul galopant al dezabonarilor arata ca e doar o chestiune de timp pana cand incasarile din telefonie vor deveni si mai putin relevante. Asa ca, in conditiile in care centrul de greutate al incasarilor Romtelecom sta in telefonia fixa, e intelept, totusi, sa se pronunte si termeni ca "disparitie" si "supravietuire". La sfarsitul lui 2005, de exemplu, abonatii rezidentiali inca mai reprezentau 92% din numarul total al abonatilor Romtelecom, generand 55% din veniturile totale ale companiei. Procentul a scazut - dezabonarile au continuat in acelasi ritm si anul acesta - pentru ca, odata cu piata si cu tehnologia, s-a schimbat si comportamentul asa-numitilor "abonati rezidentiali", cei care in urma cu mai bine de un deceniu asteptau saptamani in sir sa se bucure de favoarea de a deveni clienti Romtelecom.

Mai intai, la sfarsitul anilor ‘90, apareau primii operatori GSM - azi, dupa mai putin de zece ani, exista deja peste 14 milioane de utilizatori de telefonie mobila la o populatie totala de aproape 22 de milioane.

Catalin Dima de la Romtelecom estimeaza ca spre telefonia mobila migreaza circa 50% din sutele de mii de romani care se dezaboneaza anual. Si vor continua sa migreze - e o concluzie pe care fiecare o poate trage fie si daca incearca doar sa compare numarul convorbirilor lunare de pe telefonul fix cu cel de pe telefonul mobil. Iar daca adaugam aici competitia dintre operatorii de telefonie mobila - argument invocat si de actionarul majoritar, OTE - care se bat in oferte tot mai ieftine si mai bine adaptate pietei, diminuarea cu circa 10% a bazei de clienti ai Romtelecom intre iunie 2005 si august 2006 nu are nimic surprinzator.

In afara de operatorii de telefonie mobila, batai de cap dau Romtelecom si "alternativii". Confortul monopolului Romtelecom pe telefonie fixa a inceput sa se destrame la 1 ianuarie 2003, cand piata a fost liberalizata - au inceput sa apara, atunci, primii operatori alternativi care au tintit mai intai convorbirile internationale, pentru care Romtelecom practica tarife mari tocmai pentru a subventiona convorbirile locale. Incetul cu incetul, operatorii alternativi au intrat si pe convorbirile locale. E vorba, in principal, de cele doua mari grupuri care furnizeaza televiziune prin cablu, RCS & RDS si UPC-Astral, care s-au miscat repede si bine: fata de inceputul anului trecut, cota de piata a "alternativilor" a crescut impresionant, de la 4% la 20%, cat estima in august Dan Georgescu, presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii (ANRC), ca va fi ajunge aceasta la sfarsitul lui 2006. Cifrele "alternativilor" au evoluat, deci, spectaculos - dar furnizori de telefonie fixa precum RCS & RDS si UPC-Astral sunt totusi departe de a face un business din asta. RCS & RDS, de exemplu, are 550.000 de clienti in aceasta zona, dar isi promoveaza serviciul oferindu-l gratuit la inceputul contractului.

Iar telefonia mobila si "alternativii" nici macar nu sunt singurii magneti de clienti - altadata captivi - ai Romtelecom. Lumea se schimba, comunicatiile de asemenea. Incepe deja sa fie desuet sa platesti pentru servicii de telefonie fixa - intr-o lume in care exista Skype si Yahoo! e suficienta o conexiune internet. Restul e gratuit. In aprilie, de exemplu, Skype - o companie fondata in 2002 si cumparata anul trecut de eBay cu 2,6 miliarde de dolari - anunta ca are deja 100 de milioane de utilizatori de telefonie prin internet, (Voice over Internet Protocol - VoIP). Reiese, deci, ca nu merita sa dai bani pentru un abonament de telefonie fixa - si numarul celor vor ajunge la aceasta concluzie va creste direct proportional cu numarul celor care au acces la Internet in Romania.

Migratia clientilor Romtelecom spre telefonia mobila si spre ceea ce The Economist numea intr-un articol de luna aceasta "VoIP-ocalipsa" nu e singurul motiv de ingrijorare din Romtelecom. Rebalansarea tarifelor este un alt "cui al lui Pepelea" pentru structura de venituri-cheltuieli a companiei. Daca inainte de liberalizarea pietei, la 1 ianuarie 2003, operatorul de telefonie fixa isi subventiona tarifele locale din tarifele practicate la convorbiri internationale si interurbane, acum nu mai poate face asta. Liberalizarea pietei a adus concurenta pentru Romtelecom exact pe zona de convorbiri internationale (unde marjele de profit erau mai mari), ceea ce i-a impiedicat pe managerii Romtelecom sa mai practice subventionarea incrucisata. Cresterea tarifelor pentru convorbiri locale a facut ca si acest serviciu sa devina necompetitiv din perspectiva pretului, mai ales ca pe piata exista permanent oferte atragatoare ale operatorilor de telefonie mobila. Singura solutie pentru Romtelecom: cresterea tarifelor la abonamente, care insa se poate face doar cu pipeta, conform unui grafic ce trebuie avizat de Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii (ANRC). Una peste alta, abonamentele nu acopera nici acum costurile de operare.

Si inca ceva: in prima jumatate a anului, veniturile Romtelecom s-au diminuat cu aproape 6% fata de perioada similara a anului trecut. In afara de scaderea numarului de linii fixe, o alta cauza care a dus la o performanta negativa e scaderea veniturilor din serviciile wholesale (contracte cu alti operatori - de interconectare sau de trafic international) cu 16,2%. Si asta in ciuda faptului ca traficul generat de terti in reteaua Romtelecom a crescut cu un procent de 16%. Cum e posibil? E posibil, pentru ca desi traficul operatorilor alternativi in reteaua operatorilor nationali a crescut, tarifele de interconectare au scazut cu circa 25% ca urmare a reglementarilor ANRC. De altfel, ANRC - arbitrul pietei liberalizate a telefoniei - e inamicul nr. 1 al Romtelecom in acest moment, conducerea operatorului plangandu-se in ultima vreme de suprareglementare. Catalin Dima, directorul juridic si de relatii publice al Romtelecom, imputa ANRC faptul ca scaderea tarifelor de interconectare - taxa platita de un operator pentru convorbiri in alta retea - ar fi cauzat companiei pierderi de peste 3,5 milioane de euro. Reactia ANRC, prin vocea presedintelui Dan Georgescu, a fost de non-combat: "ANRC nu isi permite sa alimenteze un razboi al declaratiilor de presa sau sa intre intr-o disputa publica cu Romtelecom", a declarat la un moment dat Georgescu, citat de Ziarul Financiar.

Punand cap la cap astfel de elemente, poate nu e exagerat sa ne imaginam ca va veni o vreme in care sloganul Romtelecom, "Sa auzim de bine", ar putea fi pretext de glume ori jocuri de cuvinte daca operatorul nu-si va schimba - urgent si in mod esential - filozofia. Dar e exagerat, totusi, sa glumim azi pe seama acestui slogan - chiar nu e deloc exclus sa mai auzim si de bine.

"Gigantul adormit" de care vorbea Anderson de la UPC-Astral are, deja, un plan de supravietuire. Mai exact spus un plan de reinventare, pentru ca supravietuirea Romtelecom in formula actuala e oricum o utopie si pentru mari operatori internationali al caror core-business a fost decenii de-a randul telefonia fixa.

Vom putea auzi de bine din tabara Romtelecom numai dupa ce vom fi asistat la o schimbare radicala: furnizorul traditional de telefonie fixa va deveni un operator de comunicatii, deci va furniza si altceva decat telefonie fixa. "Singura noastra sansa de supravietuire este sa dezvoltam o retea noua, performanta, care sa permita un transfer simultan de voce, televiziune si Internet la viteze superioare", spunea middle managerul Romtelecom amintit mai devreme.

Metamorfoza Romtelecom, daca va fi una reusita, va modifica, evident, raporturile de forte de pe piata. Va fi "un concurent periculos", socoteste Anderson de la UPC-Astral - cel mai mare furnizor de comunicatii prin cablu, care ofera si servicii de Internet, si de telefonie -, un concurent care are deja in mana mai multe atuuri, "principalul avantaj fiind cota sa de piata semnificativa".

Conceptul pe care-si construieste Romtelecom strategia e cel de "triple-play" - voce, Internet si televiziune prin acelasi cablu. Deocamdata, Romtelecom ofera doar "double play" - voce si servicii de Internet - dar are in plan sa-si imbogateasca oferta cu un al treilea serviciu. La inceputul anului viitor, Romtelecom intentioneaza sa intre pe piata de servicii de televiziune prin satelit de tip Direct to Home (DHT), spune Georgios Argentopoulos, directorul executiv de operatiuni. De altfel, televiziunea nu este o noutate absoluta pentru Romtelecom.

Compania a oferit servicii de televiziune prin cablu (CATV) prin Cable Vision of Romania (CVR) - companie vanduta catre Astral Telecom in primavara lui 2005 pentru 8,5 milioane de dolari. CVR avea, in momentul tranzactiei, 50.000 de abonati, iar decizia de vanzare a fost luata in contextul in care americanul James Hubley se instala la conducerea Romtelecom in 2003, hotarand sa se concentreze pe serviciile de baza. Era anul in care Hubley primea ca mostenire, pe langa un operator monopolist cu o schema de personal supradimensionata, si o locomotiva, ramasa nu se stie cum printre activele companiei.

Dupa DTH, Romtelecom planuieste sa lanseze, prin reteaua de telefonie fixa, si servicii IPTV (Internet Protocol Television - serviciu de televiziune prin tehnologie IT care permite interactivitate din partea utilizatorului) "cel mai probabil la sfarsitul anului viitor", dupa cum declara pentru BUSINESS Magazin George Argentopoulos. E un proiect mai vechi, pe care oficialii Romtelecom incearca acum sa-l resuscite, si care e legat de o investitie deja initiata "de circa 500 de milioane de euro intr-o retea de generatie noua - Next Generation Network", dupa cum se arata in raportul financiar al actionarului majoritar OTE privind rezultatele financiare pe al doilea trimestru. George Argentopoulos confirma ca proiectul e demarat, adaugand ca deocamdata e in faza testelor de compatibilitate ale noilor echipamente.

Asadar, managementul Romtelecom e pus pe fapte mari - dar de ce planurile s-au conturat atat de tarziu? Si oare nu e, totusi, prea tarziu? "Nu este prea tarziu, chiar daca au existat sperante ca Romtelecom ar fi putut sa lanseze mai devreme serviciile ADSL (Internet in banda larga - n.r.) si de televiziune prin satelit. Ar fi mult mai bine daca cele doua oferte ar fi venit anul viitor", crede Daniel Weissman, country manager al TASC Strategic Consulting, o companie internationala de consultanta in managementul strategic. "Nu e niciodata prea tarziu", raspunde Argentopoulos aceleiasi intrebari, argumentand ca, de pilda, serviciul de televiziune va fi probabil primit cu bucurie de clienti tocmai pentru ca va sparge monopolul zonal de facto al companiilor care furnizeaza televiziune prin cablu, in principal RCS & RDS si UPC-Astral. Ce ironie - oamenii Romtelecomului mizeaza acum tocmai pe spargerea monopolului zonal al viitorilor competitori.

Si totusi, de ce nu s-a miscat mai repede Romtelecom? Directorul de operatiuni, Argentopoulos, care lucreaza in companie din 2001, recunoaste ca inainte de momentul in care OTE a preluat controlul majoritar, pana la 54%, in Romtelecom nu s-a intamplat nimic cu adevarat semnificativ. "Dupa a doua privatizare, din 2003, am facut reorganizari din punct devedere financiar si operational", explica el. Reorganizarile se vad bine in statisticile privind numarul de angajati: daca in 2001 Romtelecom avea 45.000 de angajati, in 2003 numarul a scazut la 18.000, iar acum s-a ajuns la mai putin de 12.000 de salariati.

Continuandu-si argumentatia, Argentopoulos vorbeste si de rezultatele: "Atunci rezultatele erau proaste. Acum sunt bune". Intr-adevar, in 2003 compania avea o pierdere neta de 395 mil. euro la venituri totale de 830 mil. euro, iar anul trecut, operatorul a avut profit net de 77 mil. euro, raportat la venituri de 927 mil. euro. Nota bene: in 2002, anul de dinaintea liberalizarii pietei de telefonie, veniturile companiei au fost de 948 mil. euro. Cat despre datoria neta, aceasta a scazut de la 395 mil. euro in 2003 la 52 mil. euro anul trecut. Indicatorul asupra caruia ii place lui Argentopoulos sa atraga atentia - si pe care il considera predicitibil - este EBITDA (profitul inainte de plata dobanzilor, taxelor si inainte de scaderea deprecierii sI amortizarii). In 2005, EBITDA a crescut pana la 37%.

Datele financiare arata ca Romtelecom isi construieste noua strategie pe un teren solid. Dar terenul solid nu reprezinta, catusi de putin, o garantie ca metamorfoza operatorului de telefonie fixa in operator de comunicatii va fi sfarsi cu bine. Grosul veniturilor Romtelecom vine, acum, din retail, in special din clientii rezidentiali - ceea ce inseamna ca operatorul e inca vulnerabil in fata valului de dezabonari pe nici macar nu are cum sa-l opreasca, pentru ca se inscrie intr-o tendinta naturala care se manifesta deopotriva in Romania si peste granite. Romtelecom trebuie sa incerce, simultan, sa nu se scufunde si sa se transforme in altceva decat e acum. Adica sa se resemneze in fata scaderii veniturilor din servicii traditionale (telefonie fixa in special) si, in acest timp, sa le creasca pe cele din servicii noi, cum sunt Internetul si televiziunea. Argentopoulos vorbeste de un plan pe trei ani, conform caruia serviciile noi vor trebui sa aduca 35% din cifra de afaceri, fata de 8% cat reprezinta acestea acum. Planul e bun, insa mai trebuie si aplicat. "Romtelecom trebuie sa-si improspateze serviciile si sa si le extinda, urmand sa se recomande ca un furnizor de servicii telecom, nu doar ca un furnizor de telefonie fixa", crede si Weissman de la TASC.

Si pe langa metamorfoza in sine, care presupune destula bataie de cap, Romtelecom trebuie sa inainteze, pentru prima data, pe un teren cu competitori care si-au exersat deja abilitatile in business-urile pe care fostul operator de telefonie fixa le ataca. Richard Anderson de la UPC-Astral recunoaste ca cei 3,7 mil. clienti pe care Romtelecom inca ii mai avea la jumatatea anului inseamna totusi cu un milion mai mult decat bazele de clienti cumulate ale celor mai mari doi furnizori de CATV, UPC-Astral si RCS & RDS. Iar UPC-Astral si RCS & RDS trebuie, si ele, sa se reinventeze pentru a-si multumi deopotriva clientii si actionarii. Cum? Tot mizand pe conceptul magic "triple-play" - pentru ca si cele doua companii au atins o anume saturatie care le impiedica sa creasca semnificativ in business-ul de baza, televiziunea prin cablu. Asadar, si UPC-Astral, si RCS & RDS au in plan sa-si asigure cresterea din servicii de voce si Internet, care are si avantajul unor rate de profit superioare. Cablistii s-au gandit din timp ca ar putea ajunge in impas cu cresterea veniturilor din cablu. Vezi achizitiile de furnizori de Internet facute de Astral de la inceputul anilor 2000 ori achizitiile recente de retele de cartier care furnizeaza Internet facute de RCS & RDS - de fapt achizitii ale unor baze de clienti. Revenind la Romtelecom, acesta nu e inca pregatit sa ofere servicii TV, deci nu-i ramane decat sa joace pe cartea Internetului. Lansarea serviciilor ADSL (broadband) in primavara anului trecut a fost, de altfel, unul dintre primele semne ca Romtelecom si-a propus sa se reinventeze: a lansat serviciul, adresat in special companiilor, iar la sfarsitul lui august 2006 compania avea 70.000 de abonati, veniturile din ADSL generand 50% din totalul banilor veniti din Internet - estimate la peste 25 mil. euro in 2006.

Fost consilier pana acum cativa ani al directorului general Romtelecom, Nicolae Oaca remarca faptul ca ADSL s-a pozitionat de la inceput ca un serviciu scump. "Au vrut sa ia caimacul, orientandu-se in special catre companii", spune Oaca, in prezent analist telecom independent. El crede ca Romtelecom ar trebui, cu serviciul broadband, sa se adreseze maselor - dar ca pentru asta ar trebui sa reduca tarifele, chiar daca nu ar mai oferi largime de banda garantata. Oaca estimeaza numarul clientilor de broadband pe care operatorul i-ar putea atrage in doi ani la aproximativ un milion. Totusi, Romtelecom are o oferta si pentru publicul larg: e vorba de ClickNet Start, un serviciu dial-up care avea in august 2006 circa 100.000 de clienti. Un alt segment de servicii noi cu valoare adaugata mare de la care managerii Romtelecom asteapta cresteri e cel al retelelor virtuale private (VPN) - piata pe care compania are deja o activitate semnificativa: operatorul furnizeaza asemenea solutii de telecomunicatii pentru circa 30% din institutiile financiar-bancare, restul pietei fiind detinut de Equant. Volens nolens, Romtelecom e obligat practic sa-si creasca baza de clienti din zona de date, pentru ca scaderea numarului de abonati de telefonie fixa si, implicit, a veniturilor e ireversibila.

Si mai e ceva. Statul roman inca mai are la Romtelecom un pachet semnificativ, de 45,9% - dar e pe punctul de a scapa de povara administrarii acestor actiuni, proces care are loc prin intermediul Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI). Pachetul de actiuni care apartine statului urmeaza a fi listat atat pe Bursa de Valori Bucuresti cat si pe o bursa straina, dupa cum a spus in cateva randuri ministrul Zsolt Nagy - bursa straina urmand a fi aleasa in functie de recomandarile consultantului, printre variantele vehiculate numarandu-se bursele din Londra si Atena.

E de asteptat ca vanzarea actiunilor Romtelecom sa fie un record pentru piata de capital romaneasca, data fiind dimensiunea tranzactiei - ministrul Nagy estima valoarea pachetului detinut de stat la Romtelecom la circa un miliard de euro. Listarea va fi coordonata de o divizie a Credit Suisse, care va lucra impreuna cu societatea romaneasca de brokeraj IEBA Trust, in actionariatul careia se afla si cetateni greci. Zsolt Nagy, citat de ZF, declara ca prin listare statul urmareste sa obtina "cea mai buna suma posibila". Desi listarea era asteptata pentru 2006, cel mai probabil oferta publica va avea loc la anul. Raspunsul investitorilor la oferta publica initiala va fi, insa, si o prima evaluare a sanselor de succes pe care planul de reinventare a Romtelecom le are.

Ceea ce va fi cu adevarat interesant la aceasta listare - al carei moment va fi ales in functie de conjuncturile pietei (cel putin asa spun bancherii de investitii angajati) - e insa altceva: va fi cu adevarat o oferta publica? Analistii se intreaba daca OTE, actionarul majoritar, are optiuni de cumparare in aceasta oferta. Pentru ca in cazul in care OTE are optiunea de a cumpara la un anumit pret, e de asteptat sa nu creasca foarte mult cursul actiunilor. Cert e ca dupa listare increderea investitorilor in planul de reinventare a Romtelecom va putea fi masurata zilnic. Cotatiile bursiere vor inlocui globul de cristal.