Mostenitoarea imperiului Dedeman iese la rampã cu prima tranzactie majorã
S-a născut în septembrie 1993 la Bacău. A studiat la Londra, întâi la Queen Mary University of London şi apoi la University of Cambridge, unde a absolvit un master în finanţe şi real estate. După terminarea studiilor, s-a întors în România, pentru a se implica în businessul familiei. La început a ocupat o poziţie mai puţin vizibilă, ţinându-se relativ în umbră, pentru ca mai apoi, treptat, să fie tot mai prezentă la masa negocierilor, în consilii de administraţie sau la parafarea unor deal-uri majore, cu valori de zeci sau chiar sute de milioane de euro.
Karina Pavăl, pentru că despre ea este vorba, este fiica lui Dragoş Pavăl, fondatorul retailerului de bricolaj Dedeman, cea mai puternică companie antreprenorială românească prin prisma cifrei de afaceri. O prezenţă discretă în general, o tânără moştenitoare a unui imperiu construit în trei decenii de capitalism – întâi de la zero şi apoi prin achiziţii –, Karina Pavăl a apărut în prim-plan recent, cu ocazia achiziţionării de către fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl a 30% din grupul de firme Tei, ce cuprinde atât lanţul de retail farma Farmacia Tei, cât şi retailerul de magazine cu articole pentru copii Bebe Tei. Aceasta este doar cea mai recentă dintre mutările familiei Pavăl din Bacău, familie care şi-a construit un portofoliu de companii ce provin din domenii variate, de la industrie grea la imobiliare sau materiale de construcţii. Perla coroanei a fost şi rămâne Dedeman, liderul incontestabil al retailului de bricolaj şi compania pe care Dragoş şi Adrian Pavăl au construit-o de la zero. Ea este totodată cea care le-a permis antreprenorilor să cumpere participaţii şi în alte firme.
Despre Karina Pavăl nu se ştiu multe lucruri, nici legate de activitatea ei curentă în businessul familiei, nici referitoare la activitatea ei înainte de a se întoarce acasă de la Londra. În cadrul evenimentului Tineri Manageri de Top, în cadrul căruia a fost premiată de Business MAGAZIN, ea a vorbit despre alegerea de a se întoarce acasă: „Este cea mai bună decizie pe care o puteam lua şi sunt recunoscătoare pentru încrederea primită şi aportul pe care îl pot aduce în cât mai multe domenii de activitate ale grupului. Îmi doresc ca şi în viitor să pot contribui la consolidarea şi dezvoltarea diferitelor linii de business alături de ceilalţi membri ai familiei mele şi de întreaga echipă Dedeman/Pavăl Holding”.
Singurele informaţii sunt cele publice, care atestă printre altele că, timp de mai puţin de un an, tânăra şcolită în Anglia a fost membru în Consiliul de Administraţie al Conpet Ploieşti, transportatorul naţional de ţiţei prin conducte şi cale ferată. Ea a fost propusă în CA de către Dedeman, care este acţionar în firmă. Acum, figurează ca administrator în cadrul Cemacon SA, producător de materiale de construcţii unde, din nou, familia Pavăl este acţionar (majoritar), prin intermediul Pavăl Holding, potrivit platformei de analiză a companiilor Confidas. Aceasta este singura poziţie de conducere deţinută de Karina Pavăl oficial, mai exact doar aceasta figurează în platforma Confidas. Totodată, ea nu apare ca acţionar în nicio firmă, conform aceleiaşi surse. Totuşi, tânăra antreprenoarea de aproape 29 de ani este implicată direct în businessul dezvoltat de familia sa, iar cea mai recentă dovadă este comunicatul de presă transmis de cele două părţi cu ocazia tranzacţiei dintre fraţii Pavăl şi fondatoarea grupului Tei, Roxana Maftei.
„Acest parteneriat are la bază o viziune de business comună şi un set de valori şi principii fundamentale pe care le împărtăşim cu grupul Tei. Avem încredere că experienţa noastră de scalare a unui business de retail, împreună cu expertiza şi cunoaşterea aprofundată a pieţei farma, de puericultură şi produse de îngrijire personală de către Roxana si Irina (Maftei – n.red.), vor duce povestea Grupului Tei la următorul nivel, pe una dintre cele mai dinamice şi competitive pieţe din România”, a spus Karina Pavăl, fiica lui Dragoş Pavăl, cu ocazia anunţării tranzacţiei. Ea este citată ca reprezentantă a Pavăl Holding, vehiculul de investiţii al fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl, prin care antreprenorii investesc inclusiv în companii listate la Bursa de la Bucureşti. Nu este precizată funcţia ei exactă, însă datele Business MAGAZIN arată că fiica lui Dragoş Pavăl participă activ la negocieri şi este implicată tot mai mult în business de către familia sa. Spre exemplu, ea a stat la masa discuţiilor în urmă cu circa patru ani, când familia Pavăl a intrat în acţionariatul producătorului de aluminiu Alro Slatina, în schimbul sumei de circa 100 de milioane de euro, spun sursele din piaţă. Similar, ea a fost implicată şi în negocierile privind achiziţia pachetului minoritar din grupul Tei, o altă tranzacţie de calibru mare, estimată la 70-90 de milioane de euro de Business MAGAZIN.
Dragoş Pavăl şi-a implicat fiica în business încă de timpuriu, mai exact înainte ca ea să împlinească 25 de ani. Karina Pavăl calcă astfel pe urmele tatălui său, care a intrat în business în 1992, când avea doar 26 de ani. Fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, ambii la bază matematicieni, au pornit de la zero în primii ani de după Revoluţie şi au avut nevoie de zece ani pentru a ajunge la formatul actual al reţelei Dedeman – magazine de suprafaţă mare, de circa 8.000 de metri pătraţi, care au câteva zeci de mii de articole listate la raft. Dragoş Pavăl a fost primul dintre cei doi fraţi care a intrat în afaceri, în anul 1992, când a deschis un magazin de 16 metri pătraţi, într-un spaţiu închiriat într-un cartier din Bacău, cu o investiţie minimă.
Afacerile au fost dezvoltate pas cu pas. În primii ani, antreprenorul transporta marfa din angrourile din Bucureşti cu Dacia Break a socrului său şi câştiga deja de zece ori mai mult decât ca salariat la stat, spunea el anterior. Dorinţa de a câştiga mai mult a fost, de altfel, motivaţia lui de a intra în mediul privat. După absolvirea Facultăţii de Matematică şi Informatică din Iaşi, în 1991, Dragoş Pavăl s-a angajat ca informatician la o firmă de stat din Bacău, Metatex. Fiind angajat al centrului de calcul al firmei, el a avut acces la informaţiile contabile ale reţelei de magazine de mobilă operate la acea dată de compania de stat Metatex, astfel a putut înţelege modelul de business din comerţ. „Mi se părea un lucru banal să faci bani din adaos comercial şi m-am gândit că pot face asta şi eu foarte uşor, povestea Pavăl.
Doi ani mai târziu, imediat după absolvirea Facultăţii de Matematică din Iaşi, i s-a alăturat şi fratele său, Adrian Pavăl, al doilea acţionar al grupului. Treptat, ei au dezvoltat împreună reţeaua Dedeman ca o afacere de familie, în care au fost implicaţi şi ceilalţi şase fraţi, dar şi alţi membri ai familiei, conform celor mai recente date. Pornit ca un mic magazin, Dedeman a ajuns astăzi cea mai mare afacere antreprenorială românească, cu aproape 60 de magazine şi o cifră de afaceri de 9,1 miliarde de lei în 2020, ultimul an pentru care există date publice. Fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl au construit în jurul Dedeman cel mai puternic grup antreprenorial românesc, dar şi cea mai profitabilă companie mare din regiunea Europei de Sud-Est. Apoi, din profitul obţinut la retailerul de bricolaj ei, au investit şi în alte companii şi proiecte, pe care le-au unit sub umbrela Pavăl Holding.
Dacă tatăl său a intrat în antreprenoriat pornind de la zero, pentru a creşte apoi pas cu pas, Karina Pavăl are un alt traseu. Mai exact, ea a decis să se dedice şi să se implice în businessul familiei, un colos deja stabil, dar totodată în plină dezvoltare. Când vine vorba de cea de-a doua generaţie din businessul românesc, moştenitorii au mai multe abordări. Nu de puţine ori, ei nu doresc să se implice deloc în business, preferând o viaţă mai relaxată, cu mai puţine responsabilităţi şi cu stres pe măsură. Alteori, aleg tot calea antreprenoriatului, dar păşesc pe alte drumuri decât părinţii lor, crezând în alte domenii sau în alte modele de afaceri. Nu în ultimul rând, există şi cei care sunt implicaţi în afacerea familiei şi de acolo începe dezvoltarea, atât a lor, cât şi a businessului. Este şi cazul Karinei Pavăl. Spre exemplu, în 2019, la scurtă vreme după întoarcerea acasă din Marea Britanie, ea ocupa funcţia de business development manager în cadrul Dedeman şi Pavăl Holding. Responsabilităţile sale includeau încă de atunci identificarea soluţiilor necesare pentru îmbunătăţirea fluxului operaţional şi implementarea acestora împreună cu managementul companiei.
De asemenea, ea contribuia la identificarea, negocierea şi monitorizarea noilor iniţiative de investiţii şi de dezvoltare ale grupului, fiind implicată în mod direct în proiecte precum: achiziţii pe piaţa imobiliară locală, încheierea de parteneriate de dezvoltare de spaţii logistice, înfiinţarea noului proiect Equiliant, un fond de private equity ce ţintea şi ţinteşte încă realizarea de investiţii în IMM-uri şi achiziţii pe piaţa de capital. Despre întoarcerea în ţară imediat după finalizarea studiilor, Karina Pavăl spunea că a fost cea mai bună decizie pe care o putea lua, dorindu-şi ca în viitor să poată contribui la consolidarea şi dezvoltarea diferitelor linii de business alături de ceilalţi membri ai familiei sale şi de întreaga echipă Dedeman/Pavăl Holding.
Oficialii grupului nu au răspuns acum la solicitarea Business Magazin privind activitatea actuală a Karinei Pavăl în business, însă ea este, în mod evident, încă implicată în tot ce ţine de activitatea de M&A a Pavăl Holding, dovadă fiind achiziţia de 30% din Grupul Tei. Aceasta este o altă poveste a unui business de familie început în anii ’90 – 1992 mai exat, când antreprenoarea Roxana Maftei punea bazele Farmacia Tei, unitatea de retail farma amplasată, în cartierul şi pe bulevardul (Lacul) Tei. Trei decenii mai târziu, businessul arată cu totul altfel, iar viitorul abia începe să se scrie, după ce fondatorii Dedeman au intrat în acţionariat pentru a da un boost expansiunii. Antreprenoarea a construit în cei 30 de ani de activitate unul dintre cele mai dinamice businessuri româneşti, mizând pe un model diferit de business. Mai exact, sub brandul Farmacia Tei sunt deschise puncte de retail farma pe suprafaţă mare, de peste 1.000 mp, şi cu multe produse la raft – peste 20.000, atât farmaceutice, cât şi parafarmaceutice. E vorba de echivalentul unui hipermarket din comerţul alimentar, într-o piaţă dominată de magazine mici, de proximitate. Totodată, compania mizează pe preţuri mici, fapt ce atrage un număr mare de consumatori, zeci de persoane aşteptând la coadă minute bune pentru a-şi lua reţetele sau alte medicamente fără prescripţie.
Prima unitate Farmacia Tei, deschisă acum trei decenii şi cea care dă numele întregului business, a fost între timp închisă şi relocată. Acest proces se întâmpla acum patru ani. S-au inaugurat însă alte farmacii sub acest brand, în total fiind şase unităţi, cu afaceri estimate la 1 miliard de lei în 2022. Totodată, din companie s-a desprins o nouă divizie – un lanţ de supermarketuri cu articole pentru copii, Bebe Tei – care la rândul său are afaceri ce merg spre 500 de milioane de lei. Pornită în 1992, Farmacia Tei a funcţionat circa două decenii cu o singură unitate în Bucureşti. În ultimii ani, businessul s-a extins şi în afara Capitalei, urcând în clasamentul celor mai mari jucători din retailul farma după vânzări, până pe locul al cincilea. În prezent, sunt şase farmacii, cinci în Bucureşti şi una în Constanţa. Spre comparaţie, principalii concurenţi ai reţelei au sute de unităţi, dar care măsoară zeci de metri pătraţi.
Cele două părţi implicate, Pavăl Holding şi Grupul Tei nu au comunicat valoarea tranzacţiei, însă ea este estimată de Business Magazin la 70-90 de milioane de euro pe baza datelor existente. Uniunea dintre cele două grupuri româneşti a fost posibilă, în parte, şi pentru că modelele de business sunt similare, deşi totodată diferite. Mai exact, ambele companii au mizat pe un stil de afaceri diferit de al concurenţei, fapt ce le-a permis să se impună pe pieţe puternice, cu jucători români şi străini deopotrivă. Fraţii Pavăl din Bacău, cei mai puternici antreprenori locali, au dezvoltat reţeaua Dedeman mizând doar pe achiziţii de terenuri (nu pe chirii) şi au pornit din Moldova, regiune pe care reţelele străine mai mult au evitat-o din cauza puterii de cumpărare reduse a locuitorilor. În plus, au dezvoltat o reţea de magazine cu preţuri mai mici decât media pieţei, strategie cu rezultate şi mai bune în crize, pentru că atunci românii se orientează cu preponderenţă către produse ieftine. Cel mai important business al fraţilor Pavăl şi implicit al Pavăl Holding este Dedeman, care a raportat pentru 2020 o cifră de afaceri de 9,1 miliarde de lei (aproximativ 1,8 miliarde de euro), în creştere cu 10,5% faţă de anul anterior. Compania din Bacău, ce operează o reţea de circa 60 de magazine, este, de altfel, lider detaşat în topul celor mai mari companii antreprenoriale româneşti. Acesta este totodată modelul de business pe care Roxana Maftei îl invocă drept exemplu când vine vorba de dezvoltarea grupului Tei.
Deşi cel mai important business al fraţilor Pavăl este într-adevăr Dedeman, prin Pavăl Holding ei sunt acţionari şi la companii de pe Bursă precum Alro Slatina, Transelectrica, Cemacon, Electrica. Totodată, ei deţin o serie de proiecte imobiliare din piaţă, achiziţionate de-a lungul ultimului deceniu. Portofoliul Pavăl Holding, vehiculul de investiţii al familiei, era evaluat la finalul lui 2021 la un pas de 4,2 miliarde de euro, potrivit anuarului ZF Top 100 cele mai valoroase companii din România. În clasament, Pavăl Holding ocupa locul patru. Evaluarea a fost realizată pe baza datelor pe 2020 în cazul companiilor nelistate şi pe baza capitalizării din 2021 în cazul celor listate. Dragoş Pavăl spunea acum mai bine de un deceniu că nu a vrut să atace niciodată prea multe segmente de piaţă pentru că altfel i-ar fi fost imposibil să se concentreze pe businessul de bază al familiei, reţeaua de bricolaj. Totuşi, odată ce afacerea a crescut, a ajuns la maturitate şi compania a acoperit în bună parte piaţa locală, dezvoltarea a încetinit. Astfel, atenţia familiei s-a putut îndrepta şi către alte domenii. A contat şi că în trei decenii de business Dedeman a adunat profituri considerabile, bani ce a trebuit investiţi.
Pavăl Holding a înregistrat doar în 2020 un profit net de 690 milioane de euro (3,3 miliarde de lei), valoare care reprezintă un profit operaţional acumulat de-a lungul anilor şi nerepartizat de la Dedeman, repartizat ca dividend la sfârşitul anului 2020, la care se adaugă dividendele de la toate companiile unde holdingul deţine participaţii, potrivit reprezentanţilor companiei. Pe baza datelor din platforma de analiză a companiilor confidas.ro, Pavăl Holding – la care Dragoş Pavăl are 60% iar Adrian Pavăl 40% – a realizat în anul pandemiei un profit net cât Hidroelectrica şi Petrom la un loc, acestea fiind cele mai mari două companii din România.
„Afacerea este ca un joc care te ţine mereu în priză, în competiţie cu ceilalţi. Eu personal cred că este foarte important să fii angrenat tot timpul în ceva, să-ţi ocupi timpul făcând ceva constructiv, spunea Dragoş Pavăl anterior. Această afirmaţie a fost confirmată de dezvoltarea grupului, în special în ultimii ani. Acum, la această expansiune îşi pune umărul şi Karina Pavăl şi implicarea ei abia devine vizibilă.
Antreprenorii care au construit unele dintre cele mai puternice branduri locale îşi pregătesc succesorii
Istoria capitalistă a României abia a trecut pragul primelor trei decenii, această perioadă fiind sinonimă cu iniţiativa privată pe plan local. Astfel, afacerile antreprenoriale sunt tinere încă, motiv pentru care abia acum începe să se facă transferul de la prima către cea de-a doua generaţie. Business MAGAZIN a identificat cel puţin 20 de exemple de companii antreprenoriale în care părinţii şi-au implicat şi copiii, de la CrisTim, Transavia, Kosarom sau Agricola Bacău în industria cărnii, la Avincis şi Jidvei în sectorul vinului şi de la Dedeman (bricolaj) la Taparo (mobilă) sau Bog’Art (construcţii). Astăzi, există mai multe afaceri româneşti la cârma cărora găsim reprezentanţi a două generaţii. Totuşi, primele tranziţii au fost deja realizate acum mai bine de un deceniu. Exemple precum cele ale familiei Marcu (Medlife) sau Goţa (Elis Pavaje), unde copiii au deja o vastă experienţă în business, nu sunt multe. Într-o economie care abia a împlinit trei decenii de capitalism, perioadă în care a fost permisă iniţiativa privată, este dificil să găsim companii autohtone care să fi trecut prin mâinile a trei generaţii. Timpul a fost prea scurt pentru asta. Cu siguranţă, există exemple de români care au lucrat într-un anumit domeniu şi care le-au insuflat copiilor aceeaşi pasiune. Aceştia din urmă şi-au lansat apoi propriile businessuri, în primii ani de după ’90, iar acum, ei la rândul lor transmit pasiunea – dar şi afacerea – celei de-a doua generaţii. Nu e vorba însă, de trei generaţii implicate direct în aceeaşi companie.
Mai mult, nu toţi reprezentanţii celei de-a doua generaţii vor să se implice în businessul familiei. Sunt şi unii care aleg antreprenoriatul la rândul lor, dar merg pe alt drum, nu cel bătătorit de părinţi.
Patrick Ciorcilă este un jucător de tenis român, dar şi cofondatorul companiei care a organizat Transylvania Open şi Winners Open la Cluj, turnee WTA, la care au participat jucători de renume pe scena internaţională de tenis. Tatăl său este Horia Ciorcilă, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri locali, de numele căruia se leagă, printre altele, povestea Banca Transilvania, cea mai puternică bancă după active. Situaţii relativ similare sunt şi în familiile Copos sau Ţiriac, conform celor mai recente date Business MAGAZIN. Mai exact, spiritul antreprenorial s-a transmis în familie, însă fiecare generaţie are propria companie sau propriile afaceri. Totuşi, multe sunt exemplele în care tinerii abia ieşiţi de pe băncile facultăţii sau cu o experienţă de câţiva ani în câmpul muncii vin să dea un suflu nou afacerilor construite de-a lungul ultimelor decenii de părinţii lor. Karina Pavăl, moştenitoarea Dedeman, este un astfel de exemplu. Sunt însă şi mai multe cazuri în businessul autohton de copii care nu au vrut să se implice în afacerea familiei, motiv pentru care fondatorii au ales să vândă către un fond de investiţii sau către un grup străin. Unul dintre exemplele concludente în acest sens este cel al familiei lui Marcel Bărbut, care a construit Adeplast, unul dintre cei mai importanţi jucători din domeniul materialelor de construcţii. Antreprenorul a încetat din viaţă acum câţiva ani, iar fii săi (patru băieţi) au preluat afacerea doar pentru a o vinde rapid pentru peste 100 mil. euro, unui grup străin. Îngheţata Betty Ice, farmaciile Help Net şi berea Neumarkt sunt alte câteva branduri româneşti create de antreprenori locali, dar care în urma unor tranzacţii de zeci sau chiar sute de milioane de euro, au ajuns în portofoliul unor giganţi străini.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro