În Japonia, care are cea mai rapidă rată de îmbătrânire a populaţiei, pensionarea poate începe de la 60 de ani; asta poate duce la o perioadă de peste 45 de ani pentru un pensionar care va ajunge la vârsta de 105 ani.

Problemele rezultate de aici sunt printre cele mai bizare: datele relevă că aproximativ 35% din delictele de furt din magazine sunt comise de japonezi cu vârste de peste 60 de ani. Pe acelaşi segment de vârstă, 40% din delicvenţii recidivişti au comis acelaşi delict de peste şase ori. Există motive solide, concluzionează un raport, să se presupună că în special valul de furturi din magazine reprezintă o încercare a celor acuzaţi să ajungă în închisoare, o instituţie care oferă mâncare, cazare şi servicii medicale gratuite. Motivele recidivărilor sunt foarte solide. Chiar şi cu o dietă frugală şi cazare ieftină, un pensionar japonez cu economii minime se confruntă cu costuri de trai cu 25% mai mari decât pensia de stat de bază de 780.000 de yeni (6.900 de dolari) pe an. „Situaţia socială din Japonia îi forţează pe cei în vârstă să comită delicte. Raportul celor care beneficiază de asistenţă publică se situează la cel mai ridicat nivel de la sfârşitul războiului. Aproximativ 40% din japonezii în vârstă trăiesc singuri. Este un cerc vicios. Aceştia părăsesc închisoarea, nu au bani sau familie şi se apucă imediat de delicte”, arată Akio Doteuchi, cercetător la NLI Research Institute din Tokio, într-un articol publicat de Financial Times.

Pe de altă parte, pensionarii din Olanda, Turcia şi Croaţia primesc o indemnizaţie mai mare decât cea primită în timpul anilor de muncă. Olandezii şi turcii primesc 101%, respectiv 102% din salariul luat ca bază de calcul, în vreme ce croaţii se laudă cu o indemnizaţie egală cu 129% din aceeaşi valoare. Datele au fost publicate de Organizaţie pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) la începutul acestui an, în cadrul raportului „Pensiile dintr-o privire, 2017”.

India (99%), Portugalia (95%) şi Italia (93%) sunt de asemenea competitive în acest clasament, în vreme ce la polul opus se situează Marea Britanie, unde pensionarii primesc doar 29% din salariul luat ca bază de calcul. Media OECD este de 63%, iar cea din rândul statelor membre ale UE este de 71%, potrivit raportului citat.

Chiar dacă aceste valori par destul de generoase, ele ascund şi câteva motive de îngrijorare. Spre exemplu, îmbunătăţirea sistemelor publice de sănătate în ţările dezvoltate se traduce într-o speranţă de viaţă crescută; prin urmare, oamenii vor beneficia de pensie pentru un timp mai îndelungat decât se estimase iniţial, provocând dezechilibre economice. Potrivit datelor Băncii Mondiale, pensionarii din statele cu cele mai performante sisteme publice de sănătate trăiesc mai mult cu 8-11 ani. În Japonia, speranţa de viaţă este cu 16 ani mai mare.

Sistemele sociale din Statele Unite, Marea Britanie, Japonia, Olanda, Canada şi Australia sunt considerate „o bombă cu ceas” la nivel global: până în anul 2050, acestea vor crea un deficit de 224 de trilioane de dolari. Acest lucru va afecta viitorul următoarelor generaţii şi va duce la cea mai mare criză a pensiilor din istorie, subliniază un studiu realizat de World Economic Forum (WEF). Dacă adăugăm şi China şi India, deficitul se va apropia de 400 de trilioane de dolari  de cinci ori valoarea actuală a economiei globale.

„Creşterea anticipată a longevităţii şi îmbătrânirea populaţiei reprezintă echivalentul financiar al încălzirii globale”, a declarat celor de la WeForum Michael Drexler, şeful diviziei de sisteme financiare şi infrastructură din cadrul World Economic Forum. „Trebuie să luăm măsuri sau să acceptăm faptul că acest fenomen va genera consecinţe care vor afecta viitoare generaţii”, a adăugat Drexler.

Pentru a răspunde acestei ameninţări, mai multe state  printre care şi unele membre ale UE  au crescut vârsta de pensionare pentru femei şi bărbaţi. În Marea Britanie, spre exemplu, vârsta va creşte pentru ambele categorii până la 66 de ani. Autorităţile intenţionează ca până în 2028 vârsta de pensionare să ajungă la 67 de ani. O altă măsură luată de britanici a fost introducerea obligativităţii pentru angajatori de a crea un program de pensii pentru toţi lucrătorii care câştigă peste 10.000 de lire sterline pe an.

Astfel de modificări sau norme introduse nu vor fi însă suficiente; statele va trebui să găsească strategii individuale prin care să se asigure că vârstnicii vor putea să ducă o viaţă din care să nu lipsească lucruri de bază, aşa cum ar fi mâncarea sau îngrijirea medicală.

Este important ca aceste strategii să includă şi o importantă componentă educaţională – cel mai bun mod de a-ţi asigura un trai decent este găsirea unei soluţii corecte de economisire.