Zona comercială Obor - ce cuprinde Piaţa Obor, Halele Obor, Zona 6 – Piaţa de Produse Casnice şi de Uz Gospodăresc, Hala Terminal Piaţa Obor, dar şi Bazarul Obor din apropiere - a devenit treptat, în ultimii ani, UN „turn babel” al Bucureştiului, atrăgând comercianţi şi vizitatori din toate colţurile lumii. Cum reuşeşte acest spaţiu - care timp de mai bine de un secol a fost şi continuă să fie un loc unde banii schimbă mâinile - să satisfacă în era online-ului şi a social media nevoile şi curiozităţile oamenilor de pretutindeni, indiferent de generaţie, de statut social şi de preferinţe?

Fie că sunt localnici care vin la piaţă pentru a-şi face cumpărăturile săptămânale de fructe şi legume, fie că sunt vizitatori străini care aleg să admire această destinaţie devenită turistică şi să savureze un mic autentic, fie că sunt imigranţi care au găsit aici locul care să le mai aline dorul de casă, Oborul este locul lor. Este locul tuturor. Unde mai pui că aici îşi dau întâlnire sute de producători autohtoni, sute de comercianţi locali şi, mai nou, o serie de antreprenori de peste hotare, care aduc în inima Bucureştiului câte ceva din savorile altor tărâmuri îndepărtate. „Merg la Obor aproape în fiecare weekend când sunt acasă în Bucureşti, şi asta de mai bine de 20 de ani. De ce? Pentru că stau la circa şapte minute de piaţă, pentru produse proaspete, bineînţeles, dar mai ales pentru că Oborul e în continuare locul în care se reafirmă şi se întăresc relaţiile sociale. Iubesc convivialitatea care se naşte în jurul mâncării aici, în piaţă, în dialogul cu vânzătorii care ne cunosc şi ne recomandă lucruri sau reţete, în familiaritatea chefliilor din faţa magazinului Jidvei, care fac şi desfac ordinea lumii la o sticlă de vin şi o apă minerală gratis. Dovada că Oborul este foarte mult despre aceste relaţii sociale e mai nou şi faptul că piaţa a devenit loc de întâlnire pentru comunitatea muncitorilor din Nepal, Sri Lanka sau alte ţări din Asia, care, pe lângă hrană, găsesc aici o bursă a locurilor de muncă, a ştirilor din ţara lor sau chiar locuri cu mâncare ca acasă”, spune Roxana Poede, om de publicitate şi comunicare. Ea face referire, printre altele, la restaurantul Mathara Bath Kade, cu specific srilankez, amplasat în zona Halelor Obor, aceasta fiind una dintre cele mai recente inaugurări dintr-o arie pe care, când vine vorba de ospitalitate, cei mai mulţi o identifică cu micii de Obor, ajunşi emblematici în Capitală.

Indiferent de zi sau de oră, în faţa Terasei Obor e coadă. Singura necunoscută în această ecuaţie e lungimea cozii, care se poate întinde mult şi bine şi care poate număra, mai ales sâmbăta, pe la orele prânzului, chiar şi sute de persoane, oameni care îşi aşteaptă liniştiţi rândul pentru a primi o porţie de mici. Deşi majoritatea celor dispuşi să stea o oră sau mai bine în expectativă pentru o porţie de mititei sunt români, există şi câţiva turişti străini care vin la pomul lăudat. Şi lăudat este, chiar şi de publicaţii străine precum New York Times, care pentru o incursiune de 36 de ore în Bucureşti recomandă o vizită la această terasă cu afaceri de 6,5 milioane de lei anul trecut, cu 11% mai mult decât în 2021. „Terasa Obor este un vector de imagine pentru Piaţa Obor. Un alt vector îl reprezintă faptul că mulţi chefi vin şi îşi fac cumpărăturile de la noi şi asta datorită diversităţii. Avem mii de produse, de la mirodenii la legume-fructe şi flori. Una dintre cele mai recente deschideri din Piaţa Obor o reprezintă un magazin cu produse din Orientul Îndepărtat. Avem o paletă foarte largă de clienţi. Înainte, cei mai mulţi străini veneau din China, acum avem şi din India, Sri Lanka sau Pakistan”, spune Andrei Popescu, directorul general al Pieţei Obor.

Cei mai mulţi oameni definesc zona comercială din cartierul Obor din Capitală drept Piaţa Obor. În realitate, Piaţa Obor (Piaţa Nouă) este doar o componentă a acestei arii ce cuprinde şi Halele Obor (un business comercial total separat) şi Bazarul Obor din apropiere, arealul fiind delimitat de-o parte şi de alta de magazinul Bucur Obor (acest precursor al centrelor comerciale moderne) şi de Veranda Mall, un reprezentant al retailului de nouă generaţie. Zona pe care stă astăzi Piaţa Obor, piaţa nouă, deschisă în forma ei actuală acum mai puţin de 15 ani, este de mai bine de un secol un loc de pelerinaj pentru cumpărătorii în căutare de fructe şi legume proaspete şi pentru producătorii care au avut întotdeauna nevoie de un loc de desfacere pentru a-şi vinde recolta. Acest spaţiu a trecut de-a lungul anilor prin varii transformări şi remodelări, însă destinaţia sa a rămas aceeaşi. „Târgul Moşilor, actualmente Piaţa Obor, este considerată cea mai veche piaţa agroalimentară din sector, prima menţiune istorică fiind în anul 1865. Ea este cea mai mare piaţă din România – amplasată pe un platou de circa 29.000 mp – şi totodată una dintre cele mai cunoscute din Europa”, spun reprezentanţii Administraţiei Pieţelor Sector 2.

Astăzi, Piaţa Obor găzduieşte circa 200-250 de producători locali şi 100-150 de comercianţi.

„Piaţa Obor este o zonă administrată în parteneriat public-privat de către societatea Piaţa Obor Market & Complex Comercial SA şi de Primăria Sectorului 2. Este un parteneriat ce funcţionează din 2006-2007, însă el a fost edificat în 2010, atunci când a fost deschis şi parterul în forma lui actuală”, spune Andrei Popescu, reprezentantul companiei care administrează piaţa. El adaugă că în aprilie-mai 2011 a fost inaugurat şi etajul întâi, iar la finalul anului următor a venit rândul etajului secund.

Piaţa veche, cea care a funcţionat pe acest spaţiu anterior, până în urmă cu circa 16-17 ani, era operată doar de Administraţia Pieţelor, adaugă reprezentanţii Piaţa Obor Market & Complex Comercial SA.

„În august 2007, piaţa veche a fost desfiinţată, (...) fiind înlocuită cu o clădire masivă pe mai multe niveluri. Din vechea Piaţă Obor face parte şi zona 6 – Piaţa de Produse Casnice şi de Uz Gospodăresc din strada Ziduri Moşi, nr 5B, sector 2. Ea face din 2012 obiectul unui contract de concesiune încheiat cu SC New Obor SRL”, spun oficialii de la Administraţia Pieţelor sector 2.

Firma New Obor SRL, cu afaceri de 2,4 milioane de lei anul trecut (plus 5%), este controlată în mod egal de Alin Dumitru Berbecaru şi de Laura Berbecaru. Ea mai deţine şi Terasa Obor – cea care serveşte mici în Piaţa Obor, dar şi firma Fabrica de mici SRL, fără rezultate financiare depuse.

Administraţia Pieţelor sector 2 administrează - în mod direct sau în baza contractelor de concesiune, a parteneriatelor public-private sau a asocierilor, încheiate de autorităţile administraţiei publice locale ale sectorului 2 – patrimoniul tuturor pieţelor. Este vorba despre cinci pieţe agro-alimentare în administrare directă, inclusiv Hala Terminal Piaţa Obor, o clădire diferită de cea a pieţei noi. Acestora li se adaugă alte opt operate în varii forme de parteneriat, inclusiv Piaţa Obor şi Zona 6 – Piaţa de Produse Casnice şi de Uz Gospodăresc (administrată de firma New Obor SRL). „Administraţia Pieţelor Sector 2 a fost înfiinţată prin Decizia nr 109/05.02/1971 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Municipiului Bucureşti şi este organizată şi funcţionează ca instituţie publică finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul local (...) funcţionând ca serviciu public de interes local (...) şi fiind în subordinea Consiliului Local Sector 2”, spun reprezentanţii insituţiei. Cea mai nou deschisă piaţa din sector este Piaţa Colentina, însă aceasta a fost de fapt redeschisă după finalizarea lucrărilor de modernizare, proces finalizat în 2020. „Este una dintre cele mai moderne pieţe din ţară”, explică oficialii de la Administraţia Pieţelor Sector 2.

Se mai pot deschide însă pieţe noi în România? Da, dar în ultimii ani nu s-au mai construit.

„Administratorii de pieţe au ales să modernizeze pieţele agroalimentare existente, iar în municipiile/oraşele unde s-au dezvoltat cartiere, s-au înfiinţat pieţe volante”, spun reprezentanţii Asociaţiei Administratorilor de Pieţe din România (AAPR). În cele de 37 de entităţi membre, AAPR adună peste 250 de pieţe agroalimentare, mixte şi volante şi cinci pieţe en-gros, cu un total de 17.500 de tarabe şi 10.000 de spaţii comerciale. Acestea sunt amplasate în 32 de municipii şi oraşe din România. În Bucureşti, în sectorul 2, pe lista Asociaţiei Administratorilor de Pieţe din România figurează 14 pieţe, inclusiv Piaţa Obor, Hala Terminal Obor şi zona 6 – Târg de Produse Casnice şi de Uz Gospodăresc. Membru este însă şi Ci-Co SA, firma care administrează Halele Obor, este vorba de clădirea amplasată vizavi de Piaţa Obor, cele două fiind separate de terasa cu mici, printre altele.

Ci-Co SA, o firmă cu afaceri de 11 milioane de lei anul trecut, în uşoară scădere faţă de 2021, este deţinută în proporţie de 97% de SIF Muntenia (redenumită recent Bedrock Investment Group SA).

Reprezentanţii AAPR spun că pieţe agroalimentare din România sunt deţinute de către unităţile administrativ teritoriale, respectiv de către primării şi sunt administrate prin direcţii, servicii, societăţi cu capital de stat sau societăţi private care au asocieri în participaţiune cu UAT-ul. „În România există foarte puţine pieţe private.” Dintre toate pieţele agroalimentare existente în România, Piaţa Obor din Bucureşti este cea mai mare, după numărul de producători şi comercianţi. Clădirea ce găzduieşte Piaţa Obor dispune de un subsol cu parcare, de parter şi două etaje. „Parterul este destinat producătorilor de fucte şi legume. La etajul unu se află spaţii comerciale pentru cei care vând produse alimentare, iar la cel de-al doilea etaj se găsesc articole de uz gospodăresc, îmbrăcăminte, încălţăminte şi cosmetice”, spun oficialii de la Administraţia Pieţelor sector 2. O bună perioadă de timp, acum mai multe decenii, în piaţă a fost permisă doar comercializarea de produse alimentare provenite din rural. Acum există atât producători, cât şi comercianţi. „Am păstrat zona de piaţă tradiţională, dar am adăugat şi zona de comerţ modern pe care o găsim la etaje”, spune Andrei Popescu, directorul general al Pieţei Obor. El adaugă că nu îşi doreşte să ducă piaţa şi în zona online, într-o perioadă în care tot mai multă lume vorbeşte despre comerţ virtual. „Vrem ca oamenii să vină şi să cumpere cu văzul, cu mirosul şi cu gustul. Oamenii pentru asta vin la noi.”

Piaţa are în continuare la parter circa 200-250 de producători locali, numărul lor variind în funcţie de sezon. Lor li se adaugă şi comercianţii (societăţi comerciale), circa 100-150. „Dintre producătorii cu care am pornit la drum, mai sunt cu noi 20-30% şi asta pentru că în 2015, o lege a decis că nu mai există denumirea de certificat de producător, ci aceea de atestat de producător. În cazul certificatului, proprietarul putea lucra alături de alte trei persoane indiferent de gradul de rudenie. În ceea ce priveşte atestatul, se stipulează că trebuie să lucreze proprietarul doar cu rudele de gradul 1.” Astfel, în 2015, au dispărut 60% dintre producători, adaugă executivul. El explică faptul că de multe ori copiii producătorilor nu sunt implicaţi în businessul părinţilor care muncesc tocmai pentru a-şi trimite odraslele la studii în ţară sau chiar în străinătate. „Au fost producători care şi-au deschis societăţi, dar sunt şi unii care au continuat să lucreze la fel. Însă, pentru că nu avea cine să le vândă marfa, au fost nevoiţi să o dea către marile reţele, care au cumpărat-o la doar o fracţiune din preţul pe care producătorul l-ar fi putut obţine în piaţă.”

În medie, oficial, în Piaţa Obor, într-o zi normală, vin circa 11.000 de oameni. Cifra ia în calcul persoanele care ajung la etajele superioare ale pieţei, unde există sisteme de monitorizare. La parter însă e dificil de estimat. Dat fiind că sunt mulţi care se opresc la parter sau care merg la comercianţii ce ţin de Piaţa Obor, dar care au tarabele afară, numărul de vizitatori e mai mare, putând fi estimat la 20.000 de persoane, adaugă Andrei Popescu. În weekenduri sau în ajunul sărbătorilor, când sunt vârfurile de activitate, numărul se poate tripla. „Noi suntem închişi doar şase zile pe an, de Paşte, de Crăciun şi de Anul Nou. În rest, suntem aici.” Fiind vorba de piaţă, există însă multă sezonalitate. De altfel, de asta şi variază numărul de producători care îşi expun marfa în Piaţa Obor. „Avem producători care vin doar sezonier. Noi avem contracte de o zi, iar cele mai lungi sunt pe o lună. Tocmai din cauza aspectului sezonier, nu avem contracte anuale.” Ca urmare a schimbărilor petrecute în 2015, când au apărut atestatele de producător, în Piaţa Obor există în permanenţă tarabe libere, ba chiar câteva zeci. Pentru a-şi găsi locul în cea mai mare piaţa agro-alimentară local, un producător trebuie să aibă atestat de producător, carnet de comercializare şi buletin. Chiria e de 30 de lei pe zi pentru un producător şi de 42 de lei pe zi pentru o firmă. „Producători noi nu prea sunt, cei din generaţiile 40-70 de ani nu au urmaşi care să ducă businessul mai departe. Am avut chiar şi un producător de 80 de ani. Oamenii vin cât pot.” În genul acesta de business, contează foarte mult relaţiile pe care producătorii le leagă cu clienţii lor. Tocmai de aceea, oamenii nu vor să îşi schimbe locul în piaţă, nu vor să îşi piardă taraba, de teamă că nu vor mai şti cumpărătorii unde să îi găsească. „La Ruxi e mereu coadă. O ştie lumea”, îmi spune un cumpărător în timp ce aşteptăm împreună la coada de vreo 10 persoane ce s-a format în faţa unei tarabe din Văleni, Dâmboviţa. „Ruxi e asistentă medicală, dar nu mai profesează pentru că nu avea cine să îl ajute pe tatăl ei. Are două fetiţe mici, dar e zilnic în piaţă alături de fratele ei, vând amândoi. Soţul e implicat şi el”, adaugă cumpărătorul, care a plecat cu câteva lădiţe de cireşe, cu o pungă de caise şi cu câteva căpşune. Similară e situaţia şi unui producător din Alba, care vinde zmeură, căpşune, afine şi mure. În zilele bune, mai ales sâmbăta, coada ajunge şi la 30 de persoane, întinzându-se până la tarabele vecine, acesta fiind de altfel motiv de supărare între producători. Clienţii sunt în general localnicii care vin la sigur sau care se opresc convinşi chiar de coada tot mai lungă. Printre ei îşi mai fac loc, cel puţin câteodată, şi unii străini. O parte dintre ei sunt locuitori ai Capitalei, în timp ce alţii sunt turişti. „Nu am mai văzut aşa ceva. E fabulos”, exclamă o familie din Germania care a ajuns pentru prima dată în Piaţa Obor. Membrii spun că nu au aşa ceva la ei acasă. Pieţele agro-alimentare sunt populare în special în Asia, similare cu cele locale fiind cele din state precum Kazahstan sau Uzbekistan, alte foste ţări comuniste, ca şi România. Totuşi, cea mai celebră piaţă agro-alimentară din lume este, cel mai probabil, Boqueria din Barcelona. Aceasta e însă mai degrabă o atracţie turistică decât o destinaţie pentru localnici. În cazul Pieţei Obor, momentan, situaţia e fix invers. Şi, de altfel, interesul românilor pentru mersul la piaţă e în creştere.

„Având în vedere că activitatea din pieţe e sezonieră, numărul de vizitatori fluctează considerabil iarnă-vară. Totuşi, în plin sezon, a crescut interesul pentru produsele locale în general şi, în mod special, pentru fructe, legume, carne şi brânzeturi. Pieţele agroalimentare au revenit în centrul atenţiei locuitorilor oraşelor”, confirmă oficialii Asociaţiei Administratorilor de Pieţe din România. Andrei Popescu, directorul general al Pieţei Obor, spune că faptul că piaţa a rămas deschisă în pandemie a ajutat la creşterea popularităţii ei, chiar dacă pe moment acest lucru nu a fost evident. „Lumea s-a întors în piaţă postpandemie şi caută produse proaspete. Tocmai de aceea, mulţi producători s-au extins. În medie, fiecare are închiriate cam două tarabe. Mai mult, sunt tot mai mulţi tineri care vin la piaţă pentru cumpărături. Acum cinci-şase ani nu prea vedeai oameni sub 40 de ani. Acum da!” Dată fiind schimbarea profilului vizitatorului în ultimii ani, atât ca vârstă, cât şi ca venituri şi naţionalitate, în zona comercială Obor (atât în Piaţa Obor cât şi în împrejurimi) au apărut şi alte tipuri de afaceri decât până acum. Dincolo de restaurantele cu specific românesc sau străin, recent, în Halele Obor şi-a găsit loc şi cafeneaua-bar Obor Amor. „A hangout place (un loc de întâlnire – trad.) pentru cei care cred că mersul la piaţă e super. Bere, spritz, maybe oysters (poate stridii – trad.)”, aşa sună descrierea Obor Amor pe propria pagină de Instagram, unde localul a adunat, în mai puţin de un an, o comunitate de 2.500 de urmăritori. „Unul dintre proiectele noastre este să aducem cât mai mulţi tineri în Piaţa Obor”, spune Andrei Popescu. El adaugă că datorită programului de lucru mai flexibil odată cu pandemia şi odată cu popularizarea conceptului de work from home, oamenii nu se mai înghesuie să vină la piaţă în weekend, ci îşi găsesc timp chiar şi de luni până vineri, uneori în mijlocul zilei. „Suntem un business sezonier şi meteodependent. Sezonul începe în aprilie cu producătorii care au solarii şi care scot salată, ceapă verde şi alte verdeţuri. El se încheie în noiembrie cu murături şi varză murată.” Deşi a trecut printr-o transformare relativ recentă, procesul de evoluţie continuă la Piaţa Obor. Andrei Popescu spune că vrea ca tarabele să fie transformate în insule comerciale, o formă mai modernă, ce va permite producătorilor să vândă mai mult datorită expunerii mai bune. „E o schimbare ce ţine cont şi de estetică şi de funcţionalitate şi care va ajuta şi producătorul, şi clientul.” El nu înaintează o dată pentru implementarea acestei reorganizări. Tot pe lista de planuri se află şi găsirea unei soluţii pentru ca şi la producători – nu doar la comercianţii de la etaj – să poată să se plătească cu cardul. Momentan, băncile nu oferă POS-uri pe persoană fizică, însă există discuţii şi se caută soluţii, spune reprezentantul Piaţa Obor Market & Complex Comercial SA. Firma cu afaceri de 18,6 mil. lei în 2022 (plus 6%) e deţinută de Practic SA (99,45%) şi de Băneasa Investments SA (0,55%), potrivit platformei Termene.ro. Practic SA este unul dintre cei mai mari proprietari de spaţii comerciale stradale, dar nu numai, din Bucureşti, compania fiind deţinută de mai mulţi acţionari printre care şi Radu Dimofte, asociat în mai multe afaceri locale, inclusiv în cadrul reţelelor de restaurante KFC şi Pizza Hut, prezente în România în sistem de franciză.

Cifra e afaceri a firmei ce operează Piaţa Obor reprezintă de fapt încasările din chirii. Andrei Popescu spune că sunt greu de estimat vânzările pieţei dată fiind natura comerţului şi sezonalitatea afacerilor de profil. Totuşi, la nivel de cifre, peste 90 de tone de produse proaspete sunt zilnic expuse spre vânzare în Piaţa Obor, conform site-ului propriu.

Pornind de la numărul producători şi de firme din piaţă, dar şi de la toate celelalte „centre comerciale” din vecinătate, vânzările anuale din toată aria Obor – ce cuprinde Piaţa Obor, Halele Obor, Zona 6 – Piaţa de Produse Casnice şi de Uz Gospodăresc, Hala Terminal Piaţa Obor, dar şi Bazarul Obor – sunt estimate de Business Magazin la peste 500 de milioane lei de anual. Aici se ia pulsul comerţului mic din Bucureşti!