Medicina se află acum la un pas de dezastru: în lipsa unor măsuri ferme, de anvergură, la nivel mondial, rezistenţa la antibiotice ar putea provoca o creştere a pierderilor de vieţi omeneşti:  circa 10 milioane de decese în fiecare an. Costurile ar putea exploda, înregistrând un plus de 100.000 de miliarde de dolari.

„Până la mijlocul secolului, rezistenţa bacteriilor în faţa antibioticelor va fi un pericol pentru umanitate mai mare decât este cancerul în prezent; asta dacă marii lideri ai lumii nu stabilesc un acord internaţional pentru a combate această ameninţare”, spunea în primăvara anului trecut George Osborne, fostul cancelar al Marii Britanii. A atras atenţia, de asemenea, asupra sumelor enorme pe care acest lucru le-ar implica, ajungând la o valoare cumulată estimată la 100.000 de miliarde de dolari până la nivelul anului 2050. „Nu este o problemă ce ţine doar de sănătate, ci şi de economie, iar costurile suferite dacă nu facem nimic ar fi mult prea mari, atât în ceea priveşte vieţile pierdute, cât şi din punct de vedere financiar. Statele lumii trebuie să se unească într-o abordare comună”, a completat Osborne în cadrul întâlnirii FMI la Washington.

Avertizând că modelele actuale de decontare din partea statelor pentru tratamente sunt ineficiente, dar şi metodele de diagnosticare, el sublinia necesitatea de a sprijini propunerile economistului britanic Jim O’Neill de a crea „recompense de facilitare a accesului pe piaţă” ca „primă” pentru companiile farmaceutice ce reuşesc să producă un nou antibiotic. „Mesajul meu aici, la reuniunea FMI de la Washington, este că avem nevoie ca liderii din industria farma şi guvernele lumii să lucreze împreună la modul cel mai serios.

Trebuie să schimbăm stimulentele pentru companiile farmaceutice, cu scopul de a crea o soluţie pe termen lung la această problemă, cu recompense noi, finanţate la nivel global, care să sprijine dezvoltarea de antibiotice inovative şi să asigure accesul acestora în ţările în curs de dezvoltare. Pentru a pune bazele unei soluţii pe termen lung avem nevoie, de asemenea, de o diagnosticare mai rapidă, care va reduce cantitatea de utilizare a antibioticelor inutile”, mai declara George Osborne.

La nivel european, în prezent, circa 25.000 de oameni îşi pierd viaţa anual ca urmare a infecţiilor produse de bacterii rezistente la antibiotice. Cu ocazia celei de-a noua ediţii a Zilei europene a sensibilizării cu privire la utilizarea antibioticelor, Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) a publicat spre finele anului trecut cele mai recente date în legătură cu rezistenţa şi consumul de antibiotice la nivelul UE. Rezultatele arată negru pe alb că rezistenţa la antibiotice a continuat să crească în 2015.

În intervalul 2010-2014, consumul total de antibiotice în ambulator, la nivelul UE (în doze zilnice definite DDD/1.000 locuitori/zi), a prezentat o dinamică semnificativ crescătoare. Indicativul numit în cercurile medicale DDD - drug dose per day - este media dozelor zilnice la adult, pentru un medicament folosit conform indicaţiilor. În 2014, consumul de antibiotice în afara spitalelor a variat de la 10,6 DDD/1.000 locuitori/zi în Olanda la 34,1 DDD/1.000/locuitori/zi în Grecia, iar media consumului ponderat pe populaţie în UE/SEE a fost de 21,6 DDD/1.000 locuitori/zi şi aceste valori denotă plusuri an de an. Totuşi, luând în calcul consumul de antibiotice, exprimat în număr de cutii/1.000 locuitori/zi (care ar reflecta mai fidel numărul reţetelor eliberate), mai multe ţări se pot lăuda cu scăderi în intervalul amintit. În 2014, cele mai mari doze de antibiotice le-au luat francezii (4,6/1.000 de locuitori/zi), iar la polul opus s-au plasat suedezii (1,0/1.000 locuitori pe zi). La nivelul întregului continent, consumul a fost de 3,1/1.000 locuitori pe zi şi nu s-a modificat semnificativ în perioada 2010-2014.

Consumul de antibiotice a crescut şi în România în 2015, faţă de 2014, iar ţara noastră se menţine în topul marilor consumatoare de antibiotice, potrivit celui mai recent raport al Centrului European de Prevenţie şi Control al Bolilor (ECDC). În 2015, România a înregistrat un consum de antibiotice de 33,3 DDD/1.000 de locuitori pe zi, faţă de 31,16 DDD/1.000 locuitori pe zi în 2014, al doilea cel mai ridicat rezultat din Europa, după Grecia, ceea ce înseamnă că aproximativ 600.000 de români au urmat un astfel de tratament.

„Înainte de a discuta despre automedicaţie, aş dori să subliniez că antibioticele salvează în continuare vieţi, chiar în epoca rezistenţei bacteriene, şi multe dintre procedurile medicale moderne nu s-ar putea realiza fără ele”, precizează Mihaela Moşneguţu, directorul medical al companiei Antibiotice, cel mai mare producător de pe plan local în acest segment de medicamente, cu procesul de producţie aflat integral în România. În opinia ei, este responsabilitatea fiecăruia din noi - autorităţi, medici, farmacişti, pacienţi, companii farmaceutice, companii din agricultură şi zootehnie - să păstrăm eficacitatea antibioticelor, astfel încât generaţiile viitoare să poată beneficia în continuare de tratamente adecvate ale bolilor infecţioase.