Dupa un secol, cel mai mare operator de telecomunicatii din Romania este singur. Nu insa singur pe piata, cum a fost mult timp, ci singur impotriva tuturor celorlati competitori. Si, mai ales, impotriva tendintelor care prevestesc disparitia treptata a telefoniei fixe pentru persoanele fizice. Sau cel putin disparitia atractivitatii ei, ca afacere.

Dupa o suta de ani, o companie care a facut regulile pietei trebuie sa se supuna regulilor impuse de ceilalti. De la 1 ianuarie anul acesta, ultimul pas al liberalizarii pietei de telefonie fixa din Romania i-a luat fostului monopolist ultimul, dar si cel mai de pret bun - firele de cupru care aduc vocea in casele oamenilor.

Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii (ANRC) a "rupt pisica" cu o decizie pe care multi ar fi vrut-o luata inca de acum doi ani: liberalizarea buclei locale. Adica firul de cupru, cablul coaxial sau legatura fara fir prin care se livreaza utilizatorului final servicii de telefonie, Internet si date.

Bucla locala reprezinta peste 50% din investitiile si costurile Romtelecom. Practic, firele de cupru care intra in casele abonatilor reprezinta activul numarul unu al celui mai important furnizor de telefonie fixa din Romania.

Ce aduce nou pe piata aceasta decizie? In fond, acces la bucla locala exista chiar din momentul primului pas al liberalizarii pietei de telefonie fixa, adica de la 1 ianuarie 2003. Pe baza contractelor de interconectare, operatorii alternativi (gen Astral sau RDS) puteau oferi servicii de telefonie fixa chiar si clientilor care aveau in case doar fire de cupru ale Romtelecom.

Pe baza unui contract de interconectare cu Romtelecom, furnizorul alternativ putea sa vanda servicii direct clientului Romtelecom. Bunaoara, acest sistem a functionat foarte bine cu cartelele pentru convorbiri internationale pe care abonatii Romtelecom le foloseau de acasa.

Noutatea adusa de decizia ANRC consta in faptul ca de acum incolo, concurentii Romtelecom vor avea acces total sau partial la capacitatea de comunicatii a firelelor de cupru din casa sau firma utilizatorului. Inainte puteau "inchiria" minute de convorbiri prin reteaua Romtelecom, in vreme ce acum pot dispune de intreaga capacitate a retelei terminale a furnizorului.

Concret, pot folosi la maximum o retea a carei capacitate a fost pana acum subutilizata, prin furnizarea exclusiva a serviciilor de voce. Operatorii pot furniza noilor clienti pe langa voce, Internet si chiar programe de televiziune.

Ce aduce nou decizia pentru o familie care a asteptat 20 de ani montarea unui post telefonic? Probabil ca nu mare lucru, spun operatorii telecom. In cazul in care potentialul client nu doreste si altceva decat telefonie fixa, el nu va fi atractiv pentru companiile de telecomunicatii. "Din telefonia fixa se fac bani buni in Romania doar in cazul clientilor companii. Nimeni nu s-a dus si nu se va duce in casa omului", spune Roxana Patrascu, director Telefonie la Mediasat. Telefonia fixa pentru utilizatorii casnici nu mai e de mult o afacere nici in Romania. In doi ani de piata libera, statisticile Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor inregistreaza doar 200.000 de noi posturi telefonice. Si nu numai cele instalate de Romtelecom ci si noii clienti ai Astral Telecom, Atlas Telecom, RCS-RDS, Mediasat si altii. Numarul utilizatorilor liniilor de telefonie fixa se ridica la circa 4,5 milioane.

Comparativ, sfarsitul lui 2004 consemna, potrivit acelorasi statistici, 10 milioane de clienti de telefonie mobila. In aceeasi perioada in care companiile furnizoare de linii fixe din Romania se imbogateau cu cei 200.000 de noi clienti, antenele GSM au reusit sa atraga aproape cinci milioane de noi utilizatori.

Intr-un secol de existenta a telefoniei fixe, monopolul de stat din Romania nu a reusit sa acopere decat un sfert din populatie. Exista, evident, cauze istorice: inainte de ‘89 proiectarea noilor cladiri prevedea din start numai un numar limitat de linii telefonice de pana la 10% din viitorii beneficiari. Situatia a trenat multi ani dupa revolutie pana cand, la sfarsitul anilor ‘90, s-a petrecut revolutia GSM.

In sapte ani de existenta, telefonia mobila a acoperit 48% din populatie, in conditiile in care tarifele pentru telefonia mobila au fost pana nu demult mult mai mari decat cele de telefonie fixa. Romtelecom va ramane in continuare "mama ranitilor" pentru abonatii sociali, singurul furnizor de servicii mai ieftine de telefonie. Nu pentru ca ar vrea el, ci pentru ca asa a decis ANRC, care i-a interzis desfiintarea abonamentului social.

Cei care vor acasa, pe langa voce si Internet de viteza, transmisii de date sau - de ce nu? - si televiziune in acelasi pachet, ar putea fi furati de la Romtelecom de oferta vreunui alt operator. "Astral Telecom are intentia sa patrunda pe pietele unde nu are infrastructura de acces", spune Dinu Malacopol, directorul de Internet si Date al Astral.

Astfel se deschide competitia si intre operatorii de cablu. Pana acum, clientii nu puteau opta pentru serviciile altei companii decat cea care avea retea in zona. Cablistii au motivat acesta situatie prin lipsa unei mase critice de abonati care sa justifice conectarea clientilor izolati la retea. Acum infrastructura de acces exista, pe firele Romtelecom, aproape in orice zona de interes. Dar cel mai mare potential pe care il deschide noua reglementare pentru companiile de telecomunicatii vine din zona transmisiei de date si a serviciilor de comunicatii destinate companiilor.

"In prima faza, sunt vizati clientii - companii care aveau nevoie de servicii de date in banda larga, insa nu si le pot permite la tarifele actuale. De asemenea, potentiali clienti sunt si utilizatorii rezidentiali cu venituri mai ridicate", explica Radu Tudorache, directorul directiei de reglementare economica a pietei din cadrul ANRC.

Firele de cupru ale Romtelecom sunt un mediu foarte bun de acces la Internet de mare viteza, oportunitate nevalorificata suficient de fostul monopolist. "Business-ul principal si cresterea vor fi generate de Internetul de mare viteza", spune Malacopol. Accesul la Internet in banda larga prin retelele Romtelecom ar putea fi "cu cateva ordine de marime mai ieftin decat cel furnizat acum de ISP-istii (furnizori de Internet - n.r.) consacrati", adauga Tudorache.

Cum se exlica acest lucru? Furnizorii alternativi pot gestiona propria retea sau retelele unor terti mai eficient decat o face Romtelecom, mai ales ca pe anumite tipuri de convorbiri folosesc tehnologie VoIP (voce prin Internet), mai putin costisitoare decat telefonia traditionala. In plus, concurentii Romtelecom sunt mai inovativi in ceea ce priveste crearea pachetelor de servicii. Nu in ultimul rand, noii intrati pe piata folosesc o politica de pret agresiva pentru a atrage clienti.

De asemenea, liberalizarea e o oportunitate pentru furnizorii de televiziune prin cablu. Acestia vor avea ocazia sa isi completeze baza de abonati cu clienti din zone in care reteaua lor de cablu coaxial sau de fibra optica inca nu a patruns.

Este de mirare, de altfel, faptul ca Romtelecom nu a valorificat pana acum aceasta oportunitate, intrucat bucla locala reprezenta principalul sau atu. Contactati sistematic, reprezentantii companiei nu au dorit sa comenteze, pana la inchiderea editiei, pentru acest articol.

In orice caz, modificarile de pe piata vor afecta Romtelecom direct, intrucat concurentii sai se vor adresa tocmai clientilor cei mai importanti: companiile si abonatii rezidentiali cu venituri mari. Din cei peste patru milioane de clienti ai operatorului, 500.000 sunt companii, iar acestia aduc aproximativ 80% din venituri. Cu alte cuvinte, Romtelecom va ramane in brate cu clientii cu venituri mici (in special, pensionari) care vad telefonia fixa ca un serviciu social.

Dar cum s-a ajuns pana aici? Care sunt cauzele pentru care Romtelecom se vede amenintat sa se multumeasca cu clientii captivi? Vor fugi companiile catre serviciile altor operatori? Vina nu apartine in intregime managementului Romtelecom. Romania se remarca printr-un exces impresionant de infrastructura de transport, retele de fibra optica. Conform estimarilor specialistilor, exista in acest moment peste 10 mii de kilometri de fibra optica la cele mai inalte standarde de calitate, ingropata in pamant dar care nu este valorificata de piata. Dinu Malacopol crede ca cel putin 95% din aceasta infrastructura nu este folosita.

Marile firme de stat: CFR, Transelectrica, Societatea Nationala de Radiocomunicatii la care se adauga Romtelecom, RDS, Orange si Astral au fiecare propria infrastructura de fibra optica. Dupa liberalizarea de acum doi ani, intreaga industrie se astepta ca volumul traficului de date si de voce sa explodeze intr-o asemenea masura incat aceasta supracapacitate de transport sa genereze, in sfarsit, venituri.

Acest lucru nu s-a intamplat. E ca si cum Romania ar fi construit cale ferata pentru trenuri de mare viteza fara sa aiba respectivele TGV-uri.

Modelul liberalizarii pietei de telefonie fixa din Romania a fost destul de contestat. In loc sa se aiba in vedere nevoile utilizatorului final care vrea in esenta servicii mai bune la preturi mai mici, autoritatile au ales sa incurajeze concurenta la nivelul constructiei de retele redundante si sa inlature orice bariera de intrare pentru noii jucatori.

In fine, desi scopul primar al liberalizarii a fost lichidarea monopolului si deschiderea pietei, efectul nedorit al modelului romanesc de liberalizare a fost acela ca monopolul Romtelecom a supravietuit de facto timp de doi ani. La acesta s-au mai adaugat si alti jucatori cu comportament, nu neaparat voit, monopolist. In fond, nu poti sa ai serviciu de telefonie sau de CaTV de la alt operator decat cel din zona.

In Germania, o piata liberalizata in anii ‘90, toti furnizorii de servicii de voce si date folosesc infrastructura Deutsche Telekom. Fostul monopol s-a transformat intr-un soi de angrosist de capacitate pentru companii mai mici. Acestea, mai bine organizate si prin urmare mai competitive, dezvolta servicii mai bune pentru utilizatori, diferentiindu-se prin continut si pret.

Banii incasati de Deutsche Telekom merg in imbunatatirea continua a retelei si nici unuia dintre zecile de furnizori de servicii nu-i trece prin cap sa-si faca propria retea. In acest fel, toata lumea stie incotro se indreapta industria, iar utilizatorului ii functioneaza Internetul si telefonul 99,99% din timp. La noi, dimpotriva. Fiecare operator important are o retea proprietara si investeste zeci de milioane in extinderea acesteia.

"In faza de dezvoltare a business-ului, cand este inca piata de cucerit, are mai degraba sens sa construiesti retele, decat sa folosesti infrastructura altuia", crede Dinu Malacopol de la Astral. Dar Yves Gauthier, directorul comercial al Orange Romania, este de parere ca modelul de concurenta in constructia de retele a fost indus mai degraba de politica Romtelecom.

"Faptul ca astazi exista supracapacitate se datoreaza preturilor exagerate practicate de Romtelecom la inchirierea de linii. Exista, intr-adevar, prea multe retele fiindca liberalizarea nu a fost atent pregatita", spune acesta. Gauthier crede ca "modelul german sau francez, acela de a concura pentru client nu pentru trafic era posibil daca Romtelecom ar fi scazut preturile pentru liniile inchiriate si tarifele pentru convorbirile internationale".

Orange a construit o retea de circa 2.000 km de fibra optica, care a costat aproximativ 30 de milioane de dolari, avand un grad de utilizare de circa 40% din care cea mai mare parte o reprezinta propriul trafic. In Romania, Internet de mare viteza (sau "broadband") inseamna astazi cablu coaxial sau fibra optica. In tarile dezvoltate din Uniunea Europeana, broadband inseamna in covarsitoarea majoritate ADSL, o tehnologie care permite Internet de mare viteza si voce pe liniile existente ale fostelor monopoluri.

Retelele de cartier, afaceri care au explodat in ultima vreme, vor fi amenintate serios de liberalizarea buclei locale. Dar numai in cazul in care operatorii si furnizorii de Internet vor veni cu oferte tentante ca pret dar si cu servicii si continut interesant, pe infrastructura Romtelecom.

Din pricina deficitului de bucla locala si a preturilor exorbitante pentru Internetul de mare viteza, vecinii din bloc cumpara la comun un cont de acces la Internet care poate sa coste 40 de euro pe luna si il impart. In bloc si intre blocuri se tese un paienjenis de cabluri gri, din acelea care se pot observa in orice birou legand calculatoarele la retea. Asa se formeaza o uriasa retea a carui principal scop este asa-numitul "file-sharing", in fapt o distributie ilegala de muzica si filme in format digital.

"Aud tot mai des prostia spectaculoasa ca retelele de cartier sunt o solutie pentru deficitul de bucla locala", apreciaza Dinu Malacopol de la Astral. "Nu vom intra in Europa cu incalcari flagrante ale legii dreptului de autor care ne sunt prezentate ca antreprenoriat laudabil."

In vreme ce firele de cupru ale Romtelecom sunt foarte tentante pentru furnizorii de Internet, si chiar de televiziune, operatorii de telefonie mobila spun "multumim, dar nu servim!". "Orange Romania este un operator de telefonie mobila. Ca atare, noi utilizam cu precadere bucla locala radio (acces Internet si transmisie de date fara fir - n.r.). Orange nu concureaza cu Romtelecom in servicii de telefonie fixa", sustine Dorin Odiatiu, International Business & Interconnection Manager al companiei.

Nici celalalt operator mobil important nu se arata afectat de liberalizarea infrastructurii de acces. "Connex si-a creat propria infrastructura, nefiind dependent de bucla locala a Romtelecom. Pentru dezvoltarea pachetelor de servicii integrate, de pilda, folosim un sistem propriu", spune Marian Velicu, vicepresedinte pentru Strategie, Reglementare si Afaceri Publice la Connex. "In aceste conditii, decizia ANRC nu ne afecteaza."

Politica romaneasca a liberalizarii a inlaturat toate barierele de intrare pentru potentialii jucatori pe piata. ANRC a eliberat de exemplu circa 38 de milioane de potentiale noi numere de telefon, fara nici o taxa oricui a depus o cerere scrisa. Cel mult 500 de mii dintre aceste numere sunt folosite.

Daca pentru fiecare numar eliberat s-ar fi perceput ca taxa o suma cat de mica, manastirile, statiile de salvare si buticurile de cartier care apar pe lista ANRC ca furnizori de comunicatii electronice nu ar fi supraaglomerat inutil o piata si asa destul de fragmentata. Problema nu ar fi ca neavenitii incearca sa ia o cota minuscula de piata, pentru ca logica economiilor de scara este neiertatoare - cel mai mare supravietuieste si elimina concurenta -, ci faptul ca in acest fel se deterioreaza climatul investitional in industrie. In acest moment curba investitionala din industria romaneasca de comunicatii stagneaza.

Cei doi mari operatori de telefonie mobila investesc fiecare circa 150-180 de milioane in fiecare an, cele doua mari firme de cablu au investit si ele, separat, circa 100 de milioane fiecare pentru a dezvolta un business de voce. Si totul se opreste aici. De la privatizarea Romtelecom, in conditii care ridica si azi semne de intrebare, nici un nou investitor strain nu s-a mai lasat atras de Romania, nu numai in zona serviciilor dar nici in sectorul producerii de echipamente.

Cei doi mari producatori cu activitati in Romania, Alcatel si Siemens, au construit fabrici la Timisoara si Bucuresti in prima jumatate a deceniului trecut pentru ca au avut garantii guvernamentale ca vor putea face afaceri cu Romtelecom si ca investitia lor va fi intr-un fel sau altul protejata, desi nu privilegiata.

Atunci cand statul roman a vandut Romtelecom catre OTE, una dintre conditii a fost tocmai conservarea monopolului pana in 2003, pentru ca noii actionari sa-si poata consolida pozitia, sa reorganizeze compania si sa poata face fata unui mediu concurential. La doi ani de zile de la dereglementare exista aproximativ 20.000 de abonati la serviciile de telefonie alternativa, circa 5.000 la Astral, 10.000 la RDS si pana in cinci mii la altii.

A durat aproape un an pana cand cei doi mari operatori de cablu s-au interconectat cu Romtelecom si operatorii mobili. Transparenta si eficienta promise de liberalizare s-au poticnit mereu de hartogaraie. Pentru a nu stiu cata oara, in economia romaneasca, adevarul se afla iar pe undeva pe la mijloc. "Nu aveam cum sa liberalizam accesul la bucla locala fara sa avem inainte de toate acordurile de interconectare", apreciaza Ion Smeeianu, presedintele ANRC. Bineinteles ca nu era cu putinta. Doar libe-ralizarea a adus peste 50 de companii furnizoare de telefonie fixa. Ba chiar e de mirare ca, in ciuda birocratiei, interconectarea a durat numai doi ani.

Prin liberalizarea buclei locale se spera schimbarea acestor lucruri. Dar decizia ar putea veni prea tarziu, cand piata de telefonie fixa este deja formata. Amenintarea nu se mai numeste aparitia unei alternative pe segmentul de voce, ci telefonia mobila.

Se mai naste o problema. Teama operatorilor alternativi este ca, fortat de imprejurari, Romtelecom ar putea reactiona dur. Dupa cum spune Roxana Patrascu de la Mediasat: "Te lupti cu fratele mai mare. Problema e sa fie competitia cinstita".