Din punctul de vedere al structurii clientilor, ramane de luat in calcul un segment neglijat pana de curand de majoritatea bancherilor: orasele mai mici si zonele rurale.

"La inceput, bancile au fost reticente in finantarea persoanelor fizice", aminteste Dragos Cabat - "au acordat credite numai celor cu venituri mari, la dobanzi ridicate si pe termene relativ scurte". In timp, din nevoia bancilor de a-si creste cota de piata si impinse de competitia tot mai acerba, bancherii au relaxat conditiile de creditare si au diversificat mult oferta de produse. "Dintr-o piata de consum generata de cerere de finantare, s-a trecut la faza de piata generata de oferta", observa Dragos Cabat.

Acesta a fost momentul in care romanii au inceput sa achizitioneze nu numai bunuri «de prima necesitate», ci si bunuri de inlocuire sau de preferinta. In acelasi timp, piata creditului retail s-a deplasat recent catre segmentul de populatie cu venituri reduse. Exista astfel, afirma Cabat, un mix de "first time buyers", reprezentat de clientii cu venituri reduse, si "replacement buyers", reprezentat de clientii cu venituri medii si mari.

Va exista, in aceste conditii, "un val doi" al creditelor de consum in zonele mai putin interesante astazi pentru bancheri? Fara doar si poate, potential de consum pe datorie exista si acolo, spun bancherii. Dezvoltarea lui "tine insa de mai multi factori, iar cel mai important este implicarea statului in dezvoltarea economica a zonelor defavorizate", crede Madalina Teodorescu.

Creditul de consum va suferi "mai multe valuri", considera Florin Citu, analistul-sef de la ING Bank, "dupa cum vor exista si corectii si chiar recesiuni". Nimic nu se va intampla insa "peste noapte", mai ales ca deocamdata veniturile din zonele rurale si orasele mai mici nu cresc la fel de repede ca veniturile din orasele mari. "Deci acest «val doi» nu este foarte aproape", crede Citu, adaugand ca "pana atunci vom vedea mai intai o corectie - o incetinire - pe piata creditelor de consum si imobiliare".

Cu siguranta ca, odata ce potentialul marilor orase va incepe sa se epuizeze, zona rurala va deveni interesanta pentru bancheri. Pentru moment, aici cea mai puternica retea este cea a Casei de Economii si Consemnatiuni, dar si alte banci si-au declarat interesul pentru ele. BRD, spre exemplu, a anuntat ca isi va extinde reteaua si in zonele rurale, incepand cu anul acesta.

Chiar daca bancile s-au ferit pana acum de zonele rurale, fiind interesate mai mult de clienti carora pot sa le vanda cat mai multe produse, societatile de credit de consum sunt deja prezente in aceste zone. "Si cerere exista din belsug si aici", spune managerul general de la TBI Credit, Traian Baicu.

Pe de alta parte, Liviu Voinea de la GEA face o observatie interesanta: in zonele rurale si in orasele mici, creditele sunt inlocuite de banii trimisi acasa de romanii din strainatate. "Peste 70% din emigratia temporara provine din localitatile cu mai putin de 100.000 de locuitori", spune el, "care reprezinta o solutie informala de intermediere financiara". Practic, banii de la romanii plecati la munca in strainatate pot fi asimilati unui alt tip de credit, "fara dobanzi, intre membrii familiei".