O fata mai putin cunoscuta a concurentei care mobilizeaza acum toate resursele sistemului bancar este cea a racolarilor interbancare. Romania are mai putini bancheri de top decat ar avea nevoie, iar asta lasa celor 42 de banci din Romania doar doua variante viabile de lucru: 1) sa aduca la conducerea bancilor expati; 2) sa "fure" specialisti de la bancile concurente, de cele mai multe ori contra unor plusuri consistente la salariu.

Exista cateva lucruri care vor schimba dramatic, anul acesta, fata sistemului bancar romanesc: recenta achizitie a celei mai mari banci romanesti de catre austriecii de la Erste Bank, fuziunea dintre HVB - Banca Tiriac si Unicredit, restructurarea, cu sau fara un investitor strategic, a Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC), dar si extinderea agresiva planuita, aproape fara exceptie, de fiecare banca. Iar asta presupune, pe langa bani de investitii, o batalie fara sfarsit pentru oameni buni, pe o piata a resurselor umane financiar-bancare care nu poate tine pasul cu planurile bancherilor.

Si daca in privinta banilor lucrurile se mai rezolva, multe dintre bancile locale dispunand de sustinerea grupului-mama din care fac parte, la capitolul  resurse umane situatia se complica tot mai mult. La dezvoltare nu renunta nimeni, deci si anul acesta trebuie gasite solutii pe aceeasi piata a specialistilor bancari care se arata tot mai rarefiata, dupa cum spun reprezentantii agentiilor de recrutare. Iar in orasele mai mici, cu grad de bancarizare scazut - dar spre care bancherii si-au propus sa se indrepte acum - situatia e de-a dreptul dramatica, pentru ca experienta necesara si specializarea stricta pe care trebuie sa le aiba oamenii care lucreaza intr-o banca nu permit recrutarea din alte domenii. 

Astfel ca, daca in cazul celor mai multe domenii de activitate, lipsa oamenilor poate fi, macar partial, suplinita prin atragerea personalului din alte domenii, in domeniul financiar nu e chiar asa. Un agent de vanzari din domeniul farmaceutic poate fi preluat de o firma de vanzari din orice alt domeniu, spre exemplu. Dar in domeniul bancar, pentru a vinde un credit, spre exemplu, banca trebuie sa aiba garantia ca angajatul respectiv are o minima specializare in domeniu. Putinele domenii de unde ar mai putea fi recrutati oameni cu astfel de cunostinte - asigurarile, de exemplu - sufera si ele de o criza acuta de personal.

"In toate proiectele de recrutare pentru banci la care am lucrat pana acum", spune Daniela Necefor, managing partner la compania de resurse umane Total Business Solutions, "au existat cerinte clare ca oamenii recrutati sa aiba experienta in domeniul bancar". Doar pentru pozitiile de entry level, de incepatori, se mai poate face cate o mica exceptie, explica ea,  "in sensul ca sunt acceptati si candidatii din domeniul auditului bancar". Si, cu cat se urca mai sus pe scara ierarhica, cu atat mai mult se complica lucrurile.

Fara exceptie, spune Necefor, sustinuta si de alti reprezentanti ai companiilor de recrutare, pe toate nivelurile din banca se simte ca  "piata e ingusta" si oamenii bine pregatiti si cu experienta adecvata sunt la mare pret. Nici la varful ierarhiei, pentru pozitiile de middle si top management, lucrurile nu stau mai bine. In ultimii ani, doar putine nume noi au aparut la conducerea bancilor. De cele mai multe ori, venirea unui nou presedinte la o banca inseamna plecarea lui de la o alta. "Migratia" top managementului de la o banca la alta si recrutarea expatilor sunt, pana una alta, cele doua variante disponibile pentru ocuparea fotoliilor inalte.

Lupta se duce, asadar, pentru fiecare om si nici o banca nu face exceptie: pe piata resurselor umane, fiecare dintre cele 42 de banci e deopotriva vanat si vanator. Si, de cele mai multe ori, plecarea unui om de baza dintr-o banca genereaza o avalansa: echipa il urmeaza. Cand Robert Rekkers a renuntat, in 2002, la fotoliul de presedinte de la ABN Amro pentru a merge sa conduca Banca Transilvania, n-a plecat singur. L-au urmat de la banca olandeza la Cluj si "7-8 oameni-cheie", dupa cum povesteste chiar Rekkers pentru BUSINESS Magazin.

"Lucrasem foarte bine cu ei pana atunci", isi aminteste el, "si am decis cu totii sa mergem sa facem din acea mica banca, una mare, nationala". Acum, la patru ani distanta, Banca Transilvania este, dupa cum o arata an de an performantele bancii, pe drumul pe care il intrevedea atunci Rekkers. Scoala buna a bancherilor de la Cluj face insa din banca si o tinta perfecta pentru competitorii care cauta oameni pentru posturile de conducere.

Unul dintre oamenii care l-au insotit pe Rekkers la Banca Transilvania chiar de la inceput, Dorel Piti, este acum director general adjunct (cu pozitie de vicepresedinte) la Bancpost. La fel, fostul director de retail, Utku Ogrendil, a trecut in tabara concurentei, preluand din 2005 fotoliul de vicepresedinte la Libra Bank. Inainte de aceste miscari, cand Raiffeisen a cumparat Banca Agricola, austriecii l-au recrutat pentru functia de vicepresedinte pe Marinel Burduja, care era pe atunci vicepresedinte la ABN Amro. Burduja a plecat luand dupa el o intreaga echipa de corporate banking, aceeasi care pusese pe picioare operatiunile pentru companii ale bancii olandeze. Burduja a "tras" dupa el la Raiffeisen si o parte dintre clientii ABN.

Lista mutarilor de acest gen e lunga si pe ea figureaza, fie ca "primitori", fie ca "donatori", aproape toate bancile din Romania. Racolarea de bancheri de la concurenta e o practica uzuala in Romania, fiind cea mai la indemana solutie pentru improspatarea organigramelor. Dar si in lume se intampla la fel. Exista mai multe motive pentru care bancile au ajuns sa-si  "fure" reciproc oamenii, fie ca este vorba despre posturile de conducere, de la "cartierul general", sau de cele din sucursale.

Ritmul de crestere pe care bancherii il impun pentru afacerile lor, mai ales pe partea de retail - segmentul de unde vine mare parte a profiturilor - este una dintre explicatiile fenomenului. Loc de crestere este din plin, avand in vedere ca gradul de bancarizare la noi este unul dintre cele mai scazute din Europa. Gradul de intermediere financiara este in Romania de numai 35%, fata de 74% in zona central- si est-europeana  si 206% in zona euro. Motiv pentru care de la jumatatea lui 2004 - cand bancherii si-au stabilit retailul ca obiectiv principal - numarul de sucursale a crescut dramatic. Pentru 2005, spre exemplu, planurile de extindere a bancilor active pe piata prevedeau deschiderea a 130 de unitati  numai in Bucuresti.

Iar 2006 se anunta si mai aprig: bancherii vorbesc si despre dublari ale numarului de puncte de vanzare. Pentru a da doar cateva exemple, Société Générale (care detine in Romania banca BRD) a anuntat ca intentioneaza anul acesta sa deschida 200 de noi agentii pe parcursul urmatorilor 2-3 ani, iar ING va deschide inca 80 (fata de cele 85 pe care le are acum). Fara exceptie insa, toate bancile apasa pana la podea pedala deschiderii de noi puncte de lucru. Pentru care, evident, au nevoie de oameni.

Trecand peste personalul de la ghisee - nici el foarte usor de gasit -, la nivelul directorilor de sucursale criza de oameni se simte acut, spun reprezentantii companiilor de recrutare. Mai ales in orasele mai mici, pe care bancile le-au cam ocolit pana acum. Dar cum in marile orase bancile au ajuns sa-si deschida, practic, sucursale una langa alta, extinderea teritoriala ia in seama de acum si orasele mai mici.

"Tocmai aici e cel mai greu sa gasesti oameni potriviti pentru a conduce o banca", explica Daniela Necefor. Relocarea oamenilor din marile orase este costisitoare - in genere, plusul salarial pentru o astfel de miscare este de aproximativ 30%. "Mai exista si situatiile in care oamenii accepta sa se mute pentru acelasi salariu - mai ales atunci cand este vorba de o promovare." O alta varianta este, spune Necefor, relocarea temporara a unui director de la o sucursala la alta. Dar cel mai uzual, bancile recruteaza, pur si simplu, oameni din alte banci, prezente deja in orasul respectiv. "Si daca s-a reusit atragerea personalului de conducere (pentru o sucursala, de la o banca la alta  - n.r.), dupa ea vin de obicei si alti angajati."

Ce spun insa bancherii? "Fie promovam din esalonul doi in management", explica Gabriel Cretu, directorul canalelor de distributie si management al sucursalelor in OTP Bank, "fie ii recrutam de la alte banci". Cretu insusi a fost recrutat, anul trecut, de ungurii de la OTP Bank din postul de director executiv adjunct dintr-o directie din BCR. L-au contactat direct, povesteste el, la recomandarea unor parteneri comuni, si i-au oferit un post in care "pot sa arat mai bine de ce sunt in stare".

Ce l-a determinat sa renunte la un post in cea mai mare banca romaneasca pentru a pleca la una care abia acum incepe sa creasca? "Aveam ocazia sa pun in practica niste cunostinte pe care le-am dobandit in timp, inaplicabile la acel moment in BCR", spune el. Dupa ce a lucrat mai bine de trei ani si jumatate in BCR, participand in ultima perioada la restructurarea fortei de vanzare retail a retelei de sucursale a BCR, acum poate sa-si puna in aplicare proiectele "avand direct responsabilitatea succesului, dar si a esecului, fara foarte multa birocratie", explica el. Cat a contat salariul? "A contat", admite el, "dar OTP a platit de la bun inceput un pret pe care il consider corect, fara nici o negociere". In BCR era intr-o situatie foarte stabila, avea o echipa formata si, "daca ma inchideam intr-o zi in birou, lucrurile mergeau de la sine", explica el zambind. "Expunerea a crescut substantial, aici simt ca sunt cu adevarat util."

Aproape jumatate dintre directorii actuali de sucursale ai bancii ungare, care a intrat in piata in 2004 preluand RoBank, sunt oameni care au venit din BCR, spune directorul retelei, insa nu prin recrutare directa. "Cred ca fostii mei colegi au venit la OTP Bank cautand acelasi lucru ca si mine: un mediu in care performanta sa fie rasplatita." Recrutarea pentru sucursale nu ocoleste insa nici alte banci, "cele mari in principal" - BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen, Tiriac etc.

Dar ungurii de la OTP nu au recrutat oameni doar pentru sucursale, ci si pentru posturile din centrala. Un exemplu (dar nu singular) este cel al lui Dragos Cabat, actualul director pentru managementul riscului de credit si de piata, venit anul trecut de la Unicredit. Concurenta pentru oameni buni care sa conduca sucursalele este atat de mare, spun bancherii, incat nu sunt rare cazurile in care salariul pentru acest post sare de 2.000-2.500 de euro pe luna.

Uzual, insa, adauga Daniela Necefor, salariul unui director de sucursala din tara este "undeva in jur de 800-1.200 de euro, net". Salariatii din sistemul bancar sunt, de fapt, cei mai bine platiti angajati romani, potrivit Institutului National de Statistica. Salariul mediu net din sectorul bancar a crescut in luna noiembrie 2005 cu aproape 30%, pana la 2.660 de lei (728 de euro). Astfel, oamenii din banci au castigat in noiembrie de trei ori si jumatate mai bine decat media pe economie, in conditiile in care salariul mediu net pe economie a fost de 774 de lei (212 euro).

Mutarea oamenilor nu se face neaparat dupa salarii, este de parere Paul Isoiu, director general adjunct la Banca Romaneasca. "Romanii sunt mai conservatori", crede el, "siguranta job-ului conteaza mai mult". Isoiu, care coordoneaza activitatea de retail de la Banca Romaneasca  din august anul trecut, spune ca nu simte o lipsa de oameni pentru reteaua pe care o coordoneaza. Pentru 2006, banca are in plan deschiderea a 20-25 de noi sucursale, care sa completeze reteaua de 45 pe care le are deja. Cu toate astea, spune Isoiu, nu are emotii ca nu va gasi oameni buni. Pentru ca personal exista si exista o piata a fortei de munca in domeniul bancar unde oamenii sunt foarte activi "cand exista o oferta buna - salariala, dar si ca si consistenta si anvergura a proiectului".

Ce a contat pentru el cand a decis sa vina la Banca Romaneasca, o banca mica inca? L-a atras angajamentul total al organizatiei fata de piata romaneasca, spune el, dar si domeniul in care era jobul, retailul bancar - dupa ce, pana acum, in bancile titrate in care a lucrat s-a ocupat de corporate banking. 

"Mi-am dorit sa fac un proiect nou in domeniul retailului bancar", explica Paul Isoiu. Interesul pentru retailul bancar sau arta de "a face din banca o adevarata uzina", dupa cum spune zambind directorul general adjunct (cu pozitie de vicepresedinte) de la Banca Romaneasca, i se trage din Turcia, unde a urmat un MBA imediat dupa 1990. "In Turcia, unde retailul este foarte dezvoltat, am invatat lucruri pe care le pot pune acum in practica", adauga Isoiu.

Banca Romaneasca este una dintre bancile cele mai agresive in acest moment la capitolul angajari, pe toate posturile - crede George Butunoiu, managing partner la compania de recrutare de manageri Alexander Hughes International. El este cel care l-a recrutat si pe Paul Isoiu, fost vicepresedinte la Citibank, de unde a plecat cu cateva luni inainte de a aparea oferta pentru Banca Romaneasca. "Am facut insa recrutari pentru toate posturile de conducere pentru Banca Romaneasca", spune Butunoiu.

Si nu doar pentru ei. Pentru ca, adauga Butunoiu, mai mult de jumatate dintre clientii cu care lucreaza sunt din sectorul bancar. Prin agentia de recrutare se cauta mai ales oameni pentru pozitii de conducere, cu precadere pentru posturi de directori generali. In schimb, pentru pozitiile de presedinte si vicepresedinti se lucreaza rar cu o agentie de recrutare, angajarile facandu-se mai ales direct.

"In general", completeaza Alexandru Vasile, Business Development Executive la AIMS Human Capital Romania, "solicitarile sunt pentru posturi de nivel middle management". Pana la acest moment, adauga el, recrutari pentru nivel de top management nu au fost la compania la care lucreaza. Si Alexandru Vasile vorbeste despre o "usoara tendinta crescatoare a cererii de servicii de recrutare" in domeniul bancar. Lucru vizibil mai ales, adauga el, dupa dezvoltarea sau infiintarea de produse noi in cadrul diviziilor de retail. Proiecte au fost mai ales pentru departamentele de retail, legal, risc de piata si IT.

Cam aceleasi sunt domeniile pe care le nominalizeaza si Daniela Necefor ca fiind cele mai active. Cele mai multe cereri de oameni sunt pentru posturile de directori de operatiuni, relationship manager, manageri de sucursale, specialisti in domeniul legal, in IT sau pentru dezvoltare de produse.

"Exista si cereri pentru recrutarea de vicepresedinti", adauga Necefor, "dar nu si pentru presedinti". Pentru pozitiile de vicepresedinti, cele mai uzuale cereri vizeaza recrutarea oamenilor din alte banci, spune Necefor, sau aducerea expatilor. "Cam jumatate-jumatate", spune ea, este procentul cererilor pentru romani si expati. In privinta ex-patilor recrutati pentru Romania, Necefor adauga ca, prin comparatie cu anii trecuti, pachetele salariale sunt acum mai mici.

Pe de alta parte, Butunoiu povesteste ca a fost implicat si in cateva proiecte de recrutare pentru posturi de presedinte de banca. De fapt, el este cel care l-a "luat" pe Robert Rekkers de la ABN. In plus, l-a recrutat si pe fostul presedinte de la Libra Bank, bancherul britanic Oliver Whittle. N-a rezistat insa decat jumatate de an la conducerea bancii, fiind inlocuit anul trecut de Axel Hummel - un bancher ce si-a parasit pentru postul actual functia de director general de la ProCredit.

Despre "proiectul Banca Transilvania", Butunoiu isi aminteste cu placere, dar si cu un zambet. Dupa ce au intrat in actionariatul bancii clujene, reprezentantii BERD au venit la el si i-au cerut sa gaseasca un manager roman. Cateva experiente neplacute i-au determinat insa pe reprezentantii BERD sa se razgandeasca si sa opteze pentru un expat, isi aminteste el. Proiectul a fost, spune Butunoiu, destul de complicat, pentru ca postul era la Cluj, si din acest motiv "cererile salariale erau imense - mergeau si pana la 35.000 de euro, net, pe luna". Si asta in conditiile in care, adauga el, pentru un post in Capitala, salariul pentru pozitia de presedinte variaza undeva intre 10.000 si 15.000 de euro, minim.

La salariu se pot adauga bonusuri consistente care pot depasi chiar salariul net pe un an. Uneori cererile salariale sunt atat de mari atunci cand e vorba de a parasi o banca pentru o alta incat, povesteste directorul de la Alexander Hughes International, e mai ieftin sa fie adusi expati. "Clientii straini sunt foarte nedumeriti de cat de greu se gasesc in Romania oameni buni (pentru posturi de conducere - n.r.) si cat de scumpi sunt."

In unele cazuri, salariile sunt mai mari chiar decat cele din Grecia, spre exemplu, adauga el. Pe de alta parte, Alexandru Vasile spune ca, cel putin in cazul clientilor pentru care a lucrat, nu au existat cereri specifice pentru bancheri romani sau straini - nationalitatea "nu este un criteriu de selectie" - si nici nu crede ca bancherii romani sunt mai scumpi decat expatii. La nivel de directori - in departamente precum cele de operatiuni zilnice, risc sau financiar - salariul lunar variaza undeva intre 3.000-6.000 de euro, spun, sub protectia anonimatului, alti reprezentanti ai companiilor de recrutare. Pentru un post de vicepresedinte poate insa urca si pana la 8.000 de euro lunar si chiar, in unele banci, si peste 10.000 de euro.

Confidentialitatea este, in domeniul recrutarii pentru posturi de conducere, un lucru vital - argumenteaza reprezentantii agentiilor de recrutare. Nu lipsesc nici proiectele in care cererile de recrutare vin direct din afara, de la sediile centrale ale bancilor, fara chiar ca managementul local sa stie.

George Butunoiu spune ca, acum, are "in lucru" doua proiecte: cauta un presedinte de banca si inca un vicepresedinte. "La una dintre banci, nici macar conducerea nu stie ca exista un astfel de proiect", cererea de recrutare venind direct de la banca mama. In cazul celui de-al doilea proiect, stie presedintele bancii din Romania, dar cam atat.

Pe de alta parte, trecerea BCR in proprietatea austriecilor de la Erste Bank a creat deja ceva zarva in piata bancara. Restructurarea BCR va aduce, fara doar si poate, un mic cutremur in piata bancara si la nivel de personal. Din BCR vor pleca oameni, dar va fi nevoie de altii noi.

Pana una alta, seful de la Erste Bank, Andreas Treichl, spune ca este multumit de angajatii si managementul BCR si ca nu are motive pentru inlocuirea conducerii bancii. El a precizat ca vor avea loc totusi unele modificari in structura de personal, insa acestea nu au fost stabilite inca.

"Vrem mai multi oameni instruiti, care sa creasca afacerea", a declarat in prima conferinta de presa de la preluarea BCR seful de la Erste. "Pot fi inlocuite anumite persoane sau pot fi realizate mutatii de personal in interiorul institutiei, pe diferite paliere departamentale. Nu stim inca cum vom opera aceste modificari", a mai spus el. Banca are, in prezent, aproximativ 12.000 de angajati.

La fel, restructurarea CEC - care are in acest moment peste 9.000 de angajati - nu va ramane fara ecou pe piata fortei de munca din domeniu. Mai mult de atat, venirea unor noi banci, achizitiile si fuziunile care se prefigureaza pentru anii urmatori in sistemul bancar, aparitia bancilor de nisa vor aduce schimbari. "Sezonul" transferurilor interbancare e departe de a se fi incheiat, iar toata lumea spera ca pe "target-list"-urile pentru top manageri sa mai apara si ceva nume noi.