O schimbare majora in cotidian a produs deja Avatar, care a scos lumea masiv din case si a asezat-o in fotolii de cinematograf, batraneste, cu ochelarii de rigoare pe nas. Pret de 1,3 miliarde dolari numai din bilete de cinematograf in numai patru saptamani, ceea ce face din povestea luptei dintre micii omuleti albi cu marii bastinasi albastri de pe Pandora un candidat puternic pentru primul loc al box-office - ului mondial, ocupat acum de Titanic cu 1,8 miliarde dolari.

Avatar nu si-a propus sa fie o capodopera cinematografica, ci a intredeschis, pentru lumea filmului si pentru telespectatori, usa distractiei de maine: un mediu ce permite o imersiune sporita, limitata numai de fantezia umana. O schimbare care aseaza Avatar in rand cu "Cantaretul de Jazz", filmul care a consfintit victoria sonorului in fata filmelor mute.

Din punct de vedere tehnologic pasul spre o lume cu adancime, in filme si jocuri, poate fi facut usor: exista suficienta putere de calcul pentru a crea si sustine orice lume posibila, pana si pe cea mai buna dintre toate. Pana una-alta, stabii de la Hollywood s-au repezit sa 3D-igitizeze mai vechile dar inca de succes productii ca Lord of The Rings sau Star Wars, la fel cum au colorat de mana productii de succes ale anilor '30 din secolul trecut.

O versiune 3D a lumii lui JRR Tolkien este de asteptat, conform spuselor lui Peter Jackson, regizorul trilogiei inelului, pentru Craciunul lui 2012, dupa ce tehnicienii de la Weta, compania de productie care s-a ocupat de partea digitala a filmelor au facut testat scenele de lupta in trei dimensiuni si au decis ca ar putea face spectatorii sa saliveze. Iar George Lucas, care si-a tot cizelat, cu computerul, opera din 1976, a anuntat ca va cheltui inca 10 milioane de dolari pentru o varianta 3D a Razboiului Stelelor, in timp ce Ridley Scott vrea sa "reliefeze" jocul actoricesc al lui Russel Crowe si a lui Cate Blanchett in productia Robin Hood prevazuta a fi lansata in vara acestui an.