Daca publisherii nu se misca in ritm cu cititorii lor - tot mai avizi de Internet -, se pot trezi cu o audienta lenesa, invatata sa primeasca informatia gata "mestecata", direct in Inbox - in loc s-o caute in ziarele de langa tastatura.

Deunazi, redactorul-sef al unui reputat cotidian central comenta rezultatele ultimului Studiu National de Audienta, care arata ca presa scrisa a pierdut 30.000 de cititori fata de livrarea precedenta. "Unde se duc oamenii astia? Renunta cu totul la presa? Se duc online?", se intreba el. Inainte de a astepta o dezbatere pe acest subiect, tot el a scos la iveala un adevar ipotetic: "Daca se duc pe situri de tip revista presei, atunci business-ul nostru ajunge sa hraneasca business-ul altora, adica al celor care culeg materiale de ici-de colo, le imbraca intr-o forma si ti le livreaza de-a gata. Avand ca materie prima munca noastra, a publisherilor de presa scrisa. De ce nu scrie nimeni despre asta?", se mai intreba el.

Chestiunea pe care omul de presa pomenit mai devreme o aduce in discutie nu este faptul ca presa scrisa pierde teren in detrimentul celei electronice, ci acela ca furnizorii de material jurnalistic online - situri de presa generalista sau de specialitate - isi astern bazele unui business profitabil pe termen lung, gratie suportului informational primit chiar de la cei care vad cum li se imputineaza consumatorii de presa scrisa.

Publisherii din Romania nu se pot opune acestui curent - experienta vestica arata o explozie a consumului de presa pe Internet. Ce pot face ei insa, urmand acelasi reper occidental, este sa se integreze rapid in acest ritm si sa se adapteze cat mai repede noilor deprinderi de consum: sa adopte un stil de scriitura specific acestui mediu, sa dezvolte continut de presa online independent de editia tiparita si sa creeze servicii specializate online. Cu alte cuvinte, sa vada "jumatatea plina a monitorului": presa pe web poate deveni o sursa de venituri complementara, chiar de baza in urmatorii ani, conform previziunilor. Si, nu in ultimul rand, forta Internetului - utilizata intr-un mod inteligent - poate fi un instrument de marketing de baza in (re)atragerea cititorilor catre produsele tiparite.

Exista astfel de exemple de publishing in Romania? "In Romania, e lipsa de publisheri de presa online. Trebuie sa faceti situri de content", este indemnul lui Calin Fusu, director general Neogen, adresat editorilor de presa (Neogen este o companie specializata in afaceri pe Internet). O parere similara o au si reprezentantii Kappa. "Consumul de presa online in Romania are de suferit din pricina calitatii si credibilitatii. Cat despre felul in care este prezentata informatia online, credem ca exista o mare lipsa de profesionalism in domeniu."

Vazute prin prisma business-ului de publishing online din tarile dezvoltate, observatiile facute de Neogen si Kappa se pot traduce prin faptul ca editorii de presa din Romania inca au un comportament limitativ. Acestia se rezuma la dezvoltarea versiunilor online a publicatiilor, la elaborarea unor newslettere sau la postarea unor articole pe situri de stiri. Acest din urma caz - la care facea referire si omul de media citat la inceputul acestui articol - a capatat o asemenea amploare incat siturile de revista presei au toate sansele sa depaseasca in curand numarul cotidienelor centrale generaliste. De ce?

Secolul vitezei a schimbat deprinderile de consum de presa, pare sa fie explicatia cercetatorilor. "Internetul exercita o atractie mai puternica decat mijloacele traditionale. Iti creeaza un comportament cat de cat structurat - ca sa nu spun formalizat - care iti permite o libertate mult mai mare", spune Mihai Coman, antropolog mass-media si decan al Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii (Universitatea Bucuresti).

Coman, care inca de la sfarsitul anilor ‘90 a imbratisat antropologia mass-media - disciplina care trateaza cercetarea in consumul de media -, spune ca internautii au forme "mult mai subtile de consum" decat consumatorii de presa traditionali. "Pana acum televiziunea era cea care iti oferea libertatea de a alege, prin manuirea telecomenzii. Acum insa Internetul face mai mult de-atat - iti ofera libertatea de a-ti construi singur propriul traseu. Intr-un discurs oarecum apocaliptic, multi spun chiar ca presa scrisa va disparea, fiindca cititorul isi poate face propriul lui ziar, lucru care deja se intampla", spune Coman, subliniind in acest context deprinderile de consum ale generatiei tinere. "Tinerii isi creeaza riturile de consum pe o singura consola - calculatorul - acesta devenind un terminal al tuturor tipurilor de media: asculti radio-ul in boxe, urmaresti programele TV, iar intr-un colt iti faci cautarea pentru diverse articole din presa."

Tinerii despre care vorbeste Mihai Coman sunt si cei mai mari consumatori de presa online, deci si cei mai vanati de siturile tip revista presei. Din datele puse la dispozitia BUSINESS Magazin de siturile de profil, rezulta ca persoanele cu varste intre 18-35 de ani sunt segmentul principal de public pe care acestea il tintesc (de pilda, aproape trei sferturi dintre cititorii Hotnews.ro sunt cuprinsi intre aceste varste).  Previziuni de afaceri? "In urmatorii doi ani, anticipam o crestere cu 200% a numarului de vizitatori unici Wall-Street si cu 300% a numarului celor ce folosesc 9AM ca principala sursa de informare online", spune Mihai Seceleanu, CEO.

In general, astfel de previziuni au la baza cresterea traficului in ultimul timp, dar si gratuitatea informatiei (pe care unele situri pun accent in eforturile lor de atrage advertiserii). Insa in scurta vreme se va termina radical cu gratuitatea accesului in consumul de presa online, atentioneaza Mihai Coman. "Accesul va deveni contra cost. Editorul iti da titlul si o sinteza a articolului, sa vezi ca nu cumperi la orb. Am vazut deja publisheri care au inceput sa faca acest lucru. E o reactie (de protejare a business-ului, n.r.) care a venit natural." Dar tendinta este sa se cumpere la bucata. "Nu bucata ziar, ci bucata articol", subliniaza Coman. Pasul urmator? Abonamentul pe servicii, zone de interes sau chiar persoane. "Acest lucru va mai reduce din elanul tinerei generatii, pentru care Internetul s-a asociat cu gratuitatea si cu o libertate totala de surfing."

Deocamdata, marea problema nu este la siturile tip revista presei (cele care faceau obiectul indignarii redactorului-sef citat la inceput de articol), ci, spune Coman, "la nivelul deciziilor fiecarui titlu: cat pun si cum pun? La unele vezi pagina asa cum este in ziar, in alte cazuri vezi pur si simplu un text care curge fara nici un element de paginare... Nu exista o strategie unitara, nu exista o sindicalizare, o pozitie comuna a publisherilor sau un cadru legislativ coerent... Vad pareri, vad bajbaieli, dar nu vad o viziune". Este si normal sa fie asa - piata este inca la inceput de drum, din toate punctele de vedere: publisherii nu au strategii clare de a face presa online; furnizarea de articole online se face in continuare haotic (in acelasi newsletter sunt amestecate stiri financiare cu stiri despre vedete, de exemplu); investitiile in competente web sunt minime; veniturile din publicitate sunt infime; unele situri preiau materiale de presa fara a atribui sursa.

In privinta acestei categorii de site-uri, cele care copie articole din editiile electronice ale publicatiilor, Clubul Roman de Presa (CRP) a protestat deja, considerand ca e vorba de incalcari ale drepturilor de autor prin difuzarea unor materiale de presa neatribuite. In decembrie, CRP si Conventia Organizatiilor de Media vor incerca sa stabileasca un set de norme pentru a proteja dreptul de autor in presa, dar si libera circulatie a informatiei, indiferent de medium.

In plus, statutul jurnalistului de Internet este inexistent - sunt regii de vanzari care preiau rolul de jurnalist, scriind articole pe situri furnizoare de presa generalista, ceea ce poate ridica intrebari de etica, decredibilizand canalul. Dar suntem la inceput de drum. Iar profesionalizarea presei web romanesti va veni in mod natural.