In ultimii ani, marile orase - in special Bucurestiul - au explodat pur si simplu in materie de cluburi, discoteci, restaurante, pub-uri, mall-uri si sali de cinema de lux. Pentru a constata acest lucru, nu ai nevoie de statistici - e suficienta o simpla scanare a vietii de noapte sau de week-end a orasului. Iar o iesire in Bucuresti seara, mai ales la sfarsit de saptamana, poate fi considerata ratata din start daca nu ai o rezervare. Sunt dispusi romanii din marile orase sa cheltuie mai multi bani pe divertismentul in afara locuintei? Conform companiei de cercetare Euromonitor, 4,77% din cheltuielile romanilor in 2005 au mers pe recreatie si petrecerea timpului liber ("leisure") - un procent mai mare decat cel alocat bunurilor casnice si serviciilor, de exemplu (4,17%). Tot comparativ, procentul cheltuielilor de distractie la romani a fost aproape dublu fata de cheltuielile alocate produselor de sanatate si serviciilor medicale (2,62%).

Faptul ca tot mai multi romani isi omoara timpul liber in afara spatiului domestic este o veste buna sau rea pentru patronii de media? In mod normal, teoria spune ca este o veste rea: cu cat petreci mai mult timp in afara casei, cu atat mai putin te uiti la televizor, asculti mai putin radioul sau citesti reviste. Cu alte cuvinte, publisherilor si statiilor de radio si TV le scade audienta si, implicit, volumul de publicitate atras.

Ce spune insa practica? Ca exista si o parte plina a paharului in aceste preocupari ale romanilor de a iesi cat mai mult din casa. Pentru publisheri pe de o parte - cei care editeaza asa-numitele publicatii de "leisure time" sau "city guides" (de petrecere a timpului liber) si de care devoratorii de distractii se folosesc pentru a se orienta in planificarea timpului liber. Dar si pentru clientii de publicitate, pe de alta parte. In primul caz, printre cele mai cunoscute titluri ar fi Sapte Seri, editata de Kopa Publicatii Grup (pe piata din 1998 si singura publicatie de profil inclusa in Studiul National de Audienta), 24 Fun, editata de Bazar Media (parte din Grupul Catavencu) sau Zile si Nopti (un proiect al editurii cu acelasi nume din Brasov, care distribuie sub licenta publicatia in Timisoara si Cluj).

In cazul advertiserilor, avantajul derivat din faptul ca romanii ies tot mai des din casa consta in posibilitatea de a-i "atinge" prin mai multe canale: unul ar fi chiar publicatiile din segmentul amintit mai sus; al doilea ar fi locatiile in sine, prin publicitatea indoor - cum ar fi suporturile publicitare din baruri sau posterele din toalete, de exemplu (publicitatea indoor face parte din ceea ce specialistii numesc publicitatea OOH, Out of Home, care mai include si publicitatea stradala printre altele). Iar cel de-al treilea canal important prin care advertiserii isi ating consumatorii la fata locului ar fi activitatile de promovare neconventionala (below-the-line, BTL) - cum ar fi promotiile, petrecerile tematice sau diversele concursuri.

In acest peisaj publicitar tip "leisure", din ce in ce mai dinamic, interesul publisherilor pentru editarea ghidurilor de petrecere a timpului liber in afara spatiului domestic pare sa fie, la randul sau, din ce in ce mai crescut. Si asta pentru ca acest segment aparent "non-vedeta" in dezbaterile despre mass-media ia proportii ce nu pot trece neobservate cu vederea. Argumente? Unul ar fi chiar numarul mare al publicatiilor de gen, care este comparabil cu cel al cotidienelor centrale - Biroul Roman de Audit al Tirajelor numara circa 15 reviste de petrecere a timpului liber (inclusiv editiile locale). Daca se pun la socoteala si cele care nu sunt prezente in BRAT, dar si publicatiile non-gratuite care ofera indicatii sau recomandari pentru petrecerea timpului liber sau diversele suplimente (de week-end si nu numai) ale cotidienelor, atunci se schimba prefixul publisherilor care si-au propus sa faca bani din apetitul de distractie al romanilor.

Iar aici intra in discutie un al doilea argument al afirmatiei de mai sus, conform careia ar trebui subliniata ponderea acestui segment de presa - aparent inofensiv - in cursa patronilor de media pentru bugetele de pu-blicitate: dimensiunea bugetelor. Desi nu exista informatii oficiale sau centralizate despre banii de reclama investiti in segmentul publicatiilor de "going out", sunt estimari conform carora acestea atrag, anual, cateva milioane de euro net (suma care include si mica publicitate, din partea cluburilor, barurilor etc.). Aparent, cele 2-3 milioane de euro vehiculate in piata - ca miza a bugetelor de mare si mica publicitate in acest segment de presa - nu reprezinta mare lucru. Dar, privind comparativ cu bugetele investite in alte canale - Internetul si cinemaul - se poate spune ca publicatiile gratuite de "leisure" atrag cam aceiasi bani cu Internetul de pilda (anul trecut, investitiile in publicitatea pe Internet s-au situat undeva in jurul valorii de 2,5 milioane, conform estimarilor unui mare jucator pe aceasta piata).

Iar interesul advertiserilor pentru aceasta nisa s-a vazut si in buzunarele publisherilor. Adriana Petrescu, director de strategie la Sapte Seri, spune ca cifra de afaceri a publicatiei a crescut cu 56% in 2005 fata de 2004 (circa 1,6 milioane de euro, in timp ce in 2004 aceasta a fost de aproximativ 733.000 de euro). Pentru 2006, cresterea cifrei de afaceri estimata de reprezentantul Sapte Seri este tot de doua cifre: 32%. In privinta cititorilor, Petrescu spune ca audienta publicatiei a crescut cu 11% la ultima livrare de date a SNA (octombrie 2004-octombrie 2005) fata de livrarea precedenta - Sapte Seri avand o audienta medie saptamanala de 125.000 de cititori.

Principalul competitor al Sapte Seri pe aceasta piata, 24 Fun - editat de Grupul Catavencu -, nu a raspuns intrebarilor BUSINESS Magazin. Conform Ministerului Finantelor, Bazar Media (editorul publicatiei) a avut in 2004 o cifra de afaceri de aproximativ 110.000 de euro (calculat la media euro pentru 2004; suma nu include si veniturile publicatiei din provincie, conform propriilor declaratii).

Ca si Sapte Seri, si Zile si Nopti - cel mai mare publisher local pe aceasta piata (prezent din anul 2000) - are un bilant care argumenteaza de la sine cresterea acestui tip de business in media. Conform propriilor estimari, reteaua Zile si Nopti - care functioneaza exclusiv in sistem de franciza - si-a dublat cifra de afaceri in 2005 fata de 2004. Astfel, de la 460.000 de euro in 2004, publisher-ul spune ca a avut venituri nete de 930.000 de euro in 2005. Aceste sume includ marea publicitate (de la agentii), mica publicitate pe total retea si veniturile din franciza (in acest interval, reteaua a lansat doua editii locale). Pana la sfarsitul anului, Zile si Nopti vrea sa mai deschida inca trei editii locale, pe langa cele 11 existente.

Dar, dincolo de cresterea acestui segment al presei, interesant este altceva, atrage atentia Adriana Petrescu de la Sapte Seri: intetirea competitiei in acest an. Observatia ei vine in contextul anuntului intrarii pe piata, saptamana trecuta, a unui nou titlu - Time Out, o publicatie internationala bilunara adusa sub licenta de Ancor Publishing Group (Ancor este o investitie privata a unui grup de investitori straini americani, spune Time Out Bucuresti).

Desi nu considera ca Sapte Seri sau 24 Fun ii sunt competitori - Time Out spune ca, spre deosebire de acestea, revista va avea si continut jurnalistic - noua publicatie va ataca, in cele din urma, acelasi segment de consumatori de presa si aceleasi bugete de publicitate. Motiv de ingrijorare? Nu pentru Sapte Seri, care spune ca "saluta" aparitia Time Out in Romania. "Ne-am inteles sa punem umarul la sprijinirea unor proiecte culturale si sa nu ne pierdem energia in polemici inutile", spune directorul de strategie de la Sapte Seri. Adriana Petrescu mai spune ca apreciaza "curajul lor de a intra pe o piata unde exista o publicatie puternica" si un obicei de consum de ghid gratuit "deja format".

Ce spun editorii? Eleonor Sebastian, unul dintre principalii investitori, are incredere ca revista se va impune si in Bucuresti "foarte repede". Cu alte cuvinte, reprezentantii pu-blicatiei nu vad in lipsa gratuitatii o piedica in atragerea cititorilor. Anca Ionita, publisher Time Out, explica de ce: Time Out nu va fi o simpla enumerare de locatii, adrese, numere de telefon si opinii, ci un produs jurnalistic, care aduce informatii in plus fata de oferta existenta - articole, interviuri, recomandari, recenzii si informatii utile oferite de oameni care "chiar ies in oras". O concluzie?

Atat timp cat romanii sunt dispusi sa cheltuiasca bani pentru a-si petrece timpului liber, de ce nu ar scoate din buzunar si 30.000 de lei vechi pentru o mai buna planificare a acestuia? In definitiv, costa poate jumatate din cat face o bere buna la pub-ul din colt.