Anticompaniile
Electricitatea a lasat in urma lumanarile si lampile pe gaz, automobilul i-a facut pe birjari sa se reprofileze si televizorul a dus radiourile din sufragerie in masina.
Electricitatea a lasat in urma lumanarile si lampile pe gaz, automobilul i-a facut pe birjari sa se reprofileze si televizorul a dus radiourile din sufragerie in masina.
Noua oferta a celui mai mare furnizor de telefonie fixa trebuie vazuta in contextul in care clientii aleg mobilitatea sau operatori alternativi. Profitul net al Romtelecom a avansat in primul trimestru cu 5,3% fata de perioada similara din 2006, pe fondul cresterii utilizarii serviciilor aditionale, la 19,8 milioane de euro, dar veniturile au scazut la 222,1 milioane de euro de la 222,9 milioane de euro, potrivit raportului trimestrial al grupului elen OTE, proprietarul firmei. Cosmote e pe aceeasi directie strategica, oferind, cu cateva restrictii, convorbiri gratuite pe mobil intre membrii unui grup de utilizatori.
E greu de crezut ca pana la miscarea Romtelecom companiile concurente asteptau fara sa banuiasca nimic si ca ofertele nu erau de mult tinute sub masa in asteptarea primului semnal de alarma. Pentru orice alta companie, sa oferi telefonie fixa gratuit isi gaseste logica in a incerca sa stimulezi venirea de noi clienti pentru serviciile care produc cifra de afaceri, fie ele Internet, cablu sau satelit si pentru a-i asigura pe cei vechi. Dar pentru Romtelecom, ale carui venituri se bazeaza pe telefonia fixa, e un joc periculos. Mai mult ca sigur ca pana la momentul deciziei se afla multe zile de analize si de calcule de probabilitati. Si mai mult ca sigur ca, folosind teoria numerelor mari, calculele le-au aratat ca discutiile interminabile (si mai nou gratuite) pe care le are o oarecare abonata Maria in fiecare seara se compenseaza cu tacerea simultana a altor 10 clienti ce platesc acelasi abonament. Exista si presiunea organismelor de reglementare, care nu trebuie sa tolereze servicii ce practica preturi de dumping. Dar cat ii costa pe cei de la Romtelecom minutul gratuit pe care il ofera ramane un calcul mai dificil de realizat. O armata de consultanti care sa poticneasca activitatea catorva angajati cu intrebari si solicitari de rapoarte vor putea, dupa cateva saptamani de analiza, sa spuna "un minut va costa 2 bani". Si daca un singur parametru e schimbat, poate numarul magazinelor care vand, poate actorul din spotul publicitar, calculele pot fi luate de la inceput.
E si mai greu de dedus daca Ioannidis a avut viziunea de a anticipa faptul ca toti concurentii vor incepe sa ofere acelasi lucru in minutul urmator. Dintr-un avantaj competitiv pentru o singura companie, telefonia gratuita ajunge standardul unic, daca nu chiar aproape derizoriu. Si, posibil, strategia de oprire a migratiei clientilor nu-si va fi gasit nici in acest fel leacul.
Daca nu cumva putem sa privim gratuitatea ca o noua inventie ce s-ar incadra la capitolul "tehnologii distructive", termen popularizat de profesorul Clayton Christensen de la Universitatea Harvard. El foloseste aceasta sintagma in contextul in care companii traditionale falimenteaza din cauza concurentei din partea celor ce folosesc tehnologia pentru a-si reduce costurile si a mari fiabilitatea. Ephraim Schwartz, un cunoscut jurnalist IT, largeste intelesul pentru a acoperi si acele tehnologii care inlocuiesc alte tehnologii. De exemplu, camerele digitale pe cele cu film. In industria telecomunicatiilor, telefonia prin Internet (IP) are toate semnele ca ar fi o tehnologie distructiva. Practic aduce posibilitatea de a vorbi chiar si peste Ocean gratuit sau foarte ieftin, folosind calculatorul si Internetul.
Marile companii din telecom au sesizat la timp si si-au securizat viitorul, incepand sa foloseasca tehnologia IP inclusiv in cazul telefoniei mobile.
Ramane totusi intrebarea, dupa atatea gratuitati, care ar fi serviciile ce vor continua sa aduca venituri mari. Nu e o intrebare la care cei din industrie sa-si fi oferit un raspuns sigur. Oricum, astept cu interes aparitia tehnologiilor distructive pentru industria turismului in Irlanda (si chiar in industria aeriana pe ruta Bucuresti-Dublin), pentru cea a masinilor prea scumpe si poate si a restaurantelor cu specific asiatic. Provoc marketingul sa ma convinga totusi ca merita sa platesc in continuare.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro