Cu cinci ani in urma unii se temeau ca barilul de petrol va ajunge 5 dolari. Acum pretul s-a inzecit, iar pietele sunt asaltate de temeri.

Pretul petrolului a depasit marti, 28 septembrie, pragul psihologic de 50 de dolari pentru un baril. O ironie fina, proprie numai intamplarii, a facut ca tot in acea marti Rezerva Federala a Statelor Unite sa lanseze o noua bancnota de 50 de dolari. Astfel incat figura redesenata in tonuri pastelate de verde a presedintelui Grant va ramane o buna perioada de timp legata de negrul brut al titeiului, indiferent de evolutia ulterioara a preturilor.  Probabil ca oficialii Fed care au folosit primii, in mod simbolic, noua bancnota la cheltuieli nu s-au gandit la legatura dintre cele doua evenimente. Si, intorsi in birourile bancii, au uitat repede de bancnota, confruntati cu vestile deloc incurajatoare legate de evolutia pretului petrolului. 

Un amalgam format din rebeli nigerieni, furtuni tropicale, conducte sabotate in Irak si procesul miliardarului rus Hodorkovski, amestecat in rezervoarele rezervelor americane, asezonat cu neputinta OPEC de a mai influenta piata si cu cresterea majora a nevoii chinezesti de energie a incins anul acesta pretul petrolului, care s-a majorat la New York cu peste 50 de procente. 

Cei 50 de dolari pentru un baril de petrol par o multime de bani... si chiar sunt. Dar nu trebuie uitat ca lumea a mai trait astfel de evenimente, in perioada celor doua crize majore ale petrolului, adica in 1973 - 1974 si la inceputul anilor ‘80. In acest ultim caz petrolul si-a atins chiar maximul istoric, pentru ca in termeni reali atunci barilul a costat peste 80 de dolari. In prezent, unii analisti pluseaza, uneori chiar si numai pentru a iesi in evidenta, anticipand un nivel al pretului de 100 de dolari pentru un baril de titei. Dar drumul de la 50 la 80 sau chiar 100 de dolari se poate dovedi prea anevoios chiar si pentru niste traderi lipsiti de scupule. 

Efecte? Majoritatea scenariilor sunt apocaliptice.... In mod cert, daca actualele preturi se vor mentine, economia mondiala va intra in recesiune. O spune chiar Purnomo Yusgiantoro, seful OPEC. 

Costuri mai mari pentru toate industriile, un soc care va face KO multe din cele mai mari linii aeriene ale lumii, profituri mai mici pentru companii, scaderi ale economiilor populatiei, cresteri ale preturilor carburantilor auto si cheltuieli mai mari cu incalzirea.  Totusi, declaratii linistitoare vin din partea unor oficiali europeni, increzatori in steaua in urcare a euro, care cred ca economia mondiala va rezista socului.

Daca e sa pastram tonul prapastios, omenirea merge in prezent cu rezervorul aproape gol: in lume se foloseste cam de sase ori mai mult titei decat se descopera, iar marile companii se lupta pentru ceea ce a mai ramas. 

Cel mai relevant exemplu este recenta preluare a unui pachet de actiuni de la LukOil de catre ConocoPhilips. Numai 90 de secunde au fost suficiente rusilor sa finalizeze cea mai mare licitatie de privatizare din istoria tarii: 2 miliarde de dolari pentru nici 8% din actiunile LukOil, companie care reprezinta 2,1% din productia mondiala si care detine 1,5% din rezervele planetare.

Si acesta este numai un capitol al povestii petrolului rus, care mai include negocieri purtate de ExxonMobil si Chevron Texaco pentru actiuni la  Iukos, investitii sud-coreene de 3,5 miliarde de dolari sau preluarea de catre francezii de la Total a unui sfert din cel mai mare producator privat de gaze, Novatek. Totul numai in ultima luna. 

Pentru Romania, socul petrolier din 2004 are si bune si rele. 

Daca actualul nivel al preturilor se va mentine, petrolistii romani vor repeta scenariul binecunoscut al majorarilor de preturi, cu toate ca aici trebuie tinut cont si de faptul ca titeiul rusesc, preferat de rafinariile din Romania, este ceva mai putin sensibil decat cel tranzactionat la Londra sau New York. 

Pe de alta parte, paradoxal, un pret la cote inalte si o economie mondiala in deriva s-ar putea dovedi de bun augur pentru investitiile straine pe care le-ar atrage o Romanie ce se mentine inca ferita de socurile majore de pe piata.