Vreţi să vă mutaţi? Dacă da - în ţară sau peste hotare? „Cum ies din avion, la Otopeni, parcă mă cuprinde iarăşi agitaţia”, spunea recent un fost coleg, care a emigrat de ceva vreme; am depănat ceva amintiri legate de revistă, dat fiind că BM a împlinit recent 20 de ani. Alte ţări au un ritm mai lent, mai aşezat, iar calitatea vieţii este pusă la loc de cinste.

Cum noile generaţii pun mai mare accent pe stilul de viaţă, înţelegând că au doar una de trăit, la tot mai mare căutare vor fi cât de curând oraşele mai prietenoase decât cele în care iureşul provoacă stres. Blocajele de trafic şi timpul aferent pierdut, calitatea scăzută a aerului, gălăgia, valurile de caniculă tot mai aspre din timpul verilor, stilul certăreţ al oamenilor, distanţele mari de parcurs până la muncă, şcoală, teatru sau cumpărături sunt tot mai importante în ochii locuitorilor din oraşele mari. Şi nu puţine sunt poveştile corporatiştilor care lasă în urmă cariere de succes pentru a se muta în cine ştie ce colţ de ţară, în căutarea unui trai mai tihnit, mai sănătos. Dar cum nu toată lumea poate lucra (doar) remote sau pune pe roate vreo afacere în domeniul turismului rural, cele mai evidente soluţii sunt reprezentate de oraşele care sunt acum „pe val”, aspect reconfirmat şi de un studiu realizat de Institutul pentru Oraşe Vizionare (IOV). Braşov, Cluj-Napoca şi Oradea domină totul celor mai atractive oraşe din România pentru locuire, conform Indexului de Atractivitate Urbană 2024, un studiu ce analizează percepţiile rezidenţilor şi nonrezidenţilor asupra celor 41 de municipii reşedinţă de judeţ din România. Indexul evaluează atractivitatea oraşelor la intersecţia a două dimensiuni-cheie: intenţia de mutare şi percepţia calităţii vieţii în oraşe, măsurate printr-o cercetare online realizată de AHA Moments în perioada aprilie-mai 2024, pe un eşantion reprezentativ de 1.200 de respondenţi la nivel naţional. Indexul de Atractivitate Urbană completează Indexul de Performanţă Urbană, lansat de IOV în iunie 2024, bazat pe date statistice. Conform rezultatelor, Braşovul este considerat cel mai atractiv oraş din România pentru locuire, obţinând cele mai bune scoruri la ambele dimensiuni. Cluj-Napoca se clasează pe locul doi, urmat de Oradea (3), Sibiu (4) şi Timişoara (5). Top 10 al celor mai atractive oraşe pentru locuire este completat de Constanţa (6), Bucureşti (7), Iaşi (8), Alba Iulia (9) şi Piatra Neamţ (10).

Analiza s-a axat pe doi indicatori principali: oraşul ca loc dezirabil pentru mutat, care reflectă percepţiile subiective şi emoţionale ale oamenilor, şi calitatea vieţii oraşului, care oferă o evaluare generală a reputaţiei unui oraş şi include atât opiniile rezidenţilor, cât şi pe cele ale nonrezidenţilor. Scorul final de atractivitate al fiecărui oraş a fost calculat ca media dintre scorul de intenţie de mutare şi calitatea vieţii.

11 factori au inclus evaluarea şi una dintre surprize (pentru mine, cel puţin, care am venit la facultate în Bucureşti, lăsând în urmă un orăşel cu trai tihnit, aflat acum în acest top) este că oportunităţile de petrecere a timpului liber s-au dovedit a avea cea mai mare importanţă relativă în explicarea atractivităţii, depăşind chiar şi factori tradiţionali precum locurile de muncă bine plătite sau infrastructura de bază. Nu a fost însă o surpriză şi pentru Florian Filat, director executiv al Institutului pentru Oraşe Vizionare, coordonator al Indexului de Atractivitate Urbană şi al Indexului de Performanţă Urbană.  „Acest rezultat este în acord cu concluziile Indexului de Performanţă Urbană, bazat pe date obiective, lansat de noi în luna iunie, care a evidenţiat că divertismentul are cea mai mare importanţă relativă în performanţa unui oraş. În noul Index de Atractivitate Urbană, bazat pe percepţiile publicului, s-a confirmat aceeaşi tendinţă: opţiunile de petrecere a timpului liber au cea mai mare importanţă relativă în percepţia atractivităţii unui oraş. De asemenea, analiza a arătat o corelaţie semnificativă între componenta de Vibraţie/Divertisment din Indexul de Performanţă şi componentele atractivităţii, cum ar fi intenţia de mutare şi calitatea vieţii, subliniind astfel legătura strânsă dintre percepţia publicului şi datele obiective despre oraşe.” Pe locul doi în ierarhia factorilor se află infrastructura de bază a oraşului, urmată de capacitatea acestuia de a încuraja creativitatea şi inovaţia.

Relocarea nu este nicidecum un fenomen nou, doar că schimbarea perspectivei – nu doar a noilor generaţii, ci chiar a tuturor –, încet, dar sigur, va accentua tendinţa oamenilor de a căuta locuri de trai mai potrivite cu noile priorităţi.

Îmi vine în minte un răspuns naiv (dar nu cumva extrem de corect, în esenţă?), dat de un copil de clasa zero, nerodat de cutumele şi înregimentările vieţii. „- Ce vrei să te faci când o să creşti? – Vreau să fiu fericit.”  

Ioana Mihai-Andrei este redactor-şef, Business Magazin