Nu consider creditul într-o monedă străină sau explozia cardului de credit ca reprezentând probleme sociale, ci fe-nomene caracteristice etapelor de dezvoltare a sistemului bancar autohton, care pot apărea şi din cauza lipsei culturii financiare.

Trebuie să înţelegem că riscul valutar e dificil de estimat chiar şi de investitorii profesionişti, deoarece cursul de schimb e influenţat de o multitudine de factori interni şi externi.

Educaţia financiară ar putea reduce într-o mare măsură existenţa unor astfel de probleme, prin asumarea responsabilă de către client doar a riscurilor financiare pentru care acesta dispune de abilitatea (capacitatea financiară) şi dorinţa (con-fortul psihic) de a le suporta. Prin studierea educaţiei financiare în şcoală, elevii de astăzi, respectiv viitorii consumatori de produse şi servicii bancare, vor putea fi mai bine informaţi şi pregătiţi, în sensul formării unei gândiri şi a unui mod de abordare corecte atunci când se vor confrunta cu astfel de probleme, şi, nu în ultimul rând, vor avea abilităţile necesare pentru a purta o discuţie (în calitate de client) cu un specialist bancar, astfel încât, apoi, să poată lua decizia singuri, în perfectă cunoştinţă de cauză.

Educaţia financiară ar putea contribui la creşterea responsabilităţii viitorilor clienţi bancari în ceea ce priveşte limita de îndatorare, însuşirea unor noţiuni de bază legate de evoluţia cursului de schimb, a inflaţiei şi respectiv a legăturii dintre acestea şi nivelul ratelor la împrumut, regula de bază fiind de a nu te îndatora cu mai mult de o treime din totalul veni-turilor, lucru subliniat şi de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Dacă populaţia ar fi beneficiat de cunoştinţe în materie de educaţie financiară, asemenea fenomene negative ar fi putut fi evítate.

Efectele deprecierii leului (creşterea cursului de schimb) au contribuit la scăderea capacităţii de rambursare a creditelor în valută a populaţiei şi au reprezentat o cauză importantă a erodării veniturilor disponibile; cauza acestei înrăutăţiri a con-stituit-o disproporţia evidentă dintre creanţele şi angajamentele în valută ale populaţiei. Acest lucru a determinat BNR să adopte, de-a lungul timpului, numeroase măsuri de prudenţă bancară, menite să tempereze creşterea îndatorării în valută a clienţilor neasiguraţi la riscul valutar. Deprecierea leului a avut repercusiuni negative nu numai asupra activităţii economice în general, dar şi a băncilor în special, prin creşterea ratei de neperformanţă a creditelor din portofoliile acestora.

Prin studierea disciplinei Educaţie financiară, elevul, viitorul consumator de produse şi servicii bancare, va fi ajutat să adopte un stil de viaţă chibzuit, care să încurajeze economisirea. În acest sens, disciplina Educaţie financiară urmăreşte modelarea unui comportament pe termen lung al populaţiei.

CONTINUAREA ÎN PAGINA URMĂTOARE