Cum se stabileste pretul unui produs? Logica elementara ne spune ca se porneste de la costuri, dupa care se socoteste un adaos care trebuie sa indeplineasca vreo cateva conditii, printre care pozitionarea fata de concurenta poate sa reprezinte un factor important. Nu insa atat de important ca accesibilitatea: publicul vizat trebuie sa-si poata permite sa cumpere produsul. Desigur, lucrurile sunt mult mai complicate, iar exceptiile par sa depaseasca numarul cazurilor "normale". Insa exceptia majora o reprezinta produsele software, unde lucrurile par sa urmeze o alta logica.

Pentru aplicatiile facute la comanda e oarecum mai simplu, dar si aici intervin o serie de subtilitati.

Pentru softurile de mare anvergura, cum ar fi aplicatiile la nivel de intreprindere din clasa ERP sau CRM, ecuatia este alta, pentru ca aici serviciile asociate sunt cele care genereaza o buna parte din venituri. Cazul interesant este insa cel al softurilor "la cutie" - programe de uz general, care se presupune ca vor fi folosite ca atare de publicul larg si care sunt vandute in magazine (reale sau online) sau, in unele cazuri, in sistem OEM (adica sunt pre-instalate pe computere noi, pe baza unui contract intre fabricant si producatorul softului). In aceasta categorie intra sisteme de operare desktop, programe antivirus, aplicatii generale de birotica si, desigur, jocurile. Aici exista un cost major in proiectare, dar costurile de multiplicare sunt neglijabile si singurele costuri care continua pe toata durata de viata a produsului sunt cele de distributie (si ceva suport, publicitate etc.). In acest punct imi permit sa-mi pun intre¬barea care este la moda zilele acestea: pe ce baza a calculat Microsoft preturile pentru diferitele versiuni ale noului Windows 7?

Daca nu ati aflat deja, preturile pleaca de la 119$ pentru varianta de intrare, Home Premium. Asta in Statele Unite, pentru ca Europa este mereu "avantajata" la acest capitol: varianta upgrade nu este disponibila, asa ca se porneste tot de la 119, dar in euro. Pe la noi, se pare ca 200 de euro e un pret foarte potrivit. Sigur ca exista o promotie pe durata limitata si ca in sistem OEM totul va fi ceva mai ieftin, insa trebuie sa admitem ca nu e chiar pe gratis. Daca mai adaugam pachetul Office - fara de care orice Windows ramane un simplu suport pentru browser si player - deducem ca pentru un post de lucru obisnuit orice firma responsabila va plati peste 3.000 de lei. Desigur, toata lumea este de acord ca Windows 7 este un pas inainte, dar multi observatori considera ca pretul va fi un factor care va incetini adoptarea pe scara larga a noului produs de la Microsoft. Un alt factor il reprezinta preturile diferite pe diverse piete. De exemplu, resellerii australieni se plang ca multi dintre clientii lor potentiali vor prefera sa cumpere de la Amazon, la preturi americane.

Intrebarea este de ce a optat Microsoft pentru acest nivel al preturilor? Raspunsul simplu: pentru ca isi poate permite. Probabil raspunsul mai aproape de adevar este ca strategia de marketing isi propune sa vanda mai intai cu preturi ridicate catre "early adopters", urmand ca apoi sa apara o serie intreaga de discount-uri si variante mai prietenoase de vanzare. In cele din urma, Microsoft ramane intr-o pozitie de cvasi-monopol in domeniu, ceea ce-i permite sa-si ignore cu nonsalanta competitorii. Apple vinde Snow Leopard cu 29 de dolari, oferind si un "family pack" (cinci licente) la 49$, ceea ce poate parea o alternativa mai atractiva, daca ignoram preturile relativ ridicate ale Mac-urilor. O alternativa inca si mai ieftina o reprezinta noile variante de Linux orientate catre desktop, dintre care se detaseaza Ubuntu. Insa pentru majoritatea utilizatorilor, un computer care nu ruleaza Windows este cel mult o ciudatenie.

O ipoteza interesanta vine (ca de obicei) de la Bob Cringely, care vede in preturile pentru Windows 7 mai degraba o taxa, o bariera pentru upgrade. Daca mai punem la socoteala procesul relativ greoi de instalare (care costa la randul lui bani), multe firme vor prefera sa cumpere computere noi cu un Windows 7 pre-instalat, care coboara la 50 de dolari. La preturile actuale ale hard-ului si tinand cont de pretentiile mai moderate emise de Windows 7, varianta ar putea fi chiar rentabila, mai ales pentru cei cu un parc de computere usor invechit. Asa ar putea Windows sa se impace din nou cu Dell si ceilalti mari fabricanti si distribuitori de PC-uri. Si sa-i convinga sa nu mai vanda PC-uri cu Linux pre-instalat.