Dacă în 2021 managerii au stăpânit leadershipul la distanţă şi şi-au extins bagajul de cunoştinţe tehnologice, în prezent se conturează un nou

tip de leadership, axat pe competenţele de criză.Care sunt acestea?

Dacă provocările din anii trecuţi au fost ca nişte incendii pe care managerii a trebuit să le stingă,  în prezent este vorba despre gestionarea urmărilor pe care acestea le-au lăsat în cadrul companiilor. Acest lucru vine la pachet cu provocări de leadership cu totul noi. Deşi managerii au nevoie de abilităţi şi expertiză în management corporativ, indiferent de mediul în care se află, criza continuă să arunce în calea lor dificultăţi imprevizibile, pe care nimeni nu le poate anticipa. În acest context,  devine cu atât mai important pentru ei să exceleze şi în managementul oamenilor. Ceea ce trebuie să facă managerii acum este să acorde atenţie şi aspectelor emoţionale ale conducerii – iar pentru ast este nevoie de un set special de competenţe sociale. Managerii sunt încurajaţi să stăpânească următoarele cinci abilităţi de leadership pentru a avea succes în mediul de business:

              1. Vizualizarea viitorului în mod pozitiv

Încet, dar sigur, criza face ravagii asupra motivaţiei şi spiritului oamenilor, precum şi asupra sănătăţii psihice atât a angajaţilor, cât şi a managerilor. Sfatul meu pentru vremuri grele ca acestea este să ne inspirăm din rândul marilor personalităţi din trecut, care au reuşit să depăşească crize ce păreau imposibil de învins prin curajul, disciplina şi rezistenţa lor extraordinare. Să-l luăm, de exemplu, pe Nelson Mandela: nici măcar o condamnare pe viaţă nu l-a descurajat să îşi dezvolte în continuare viziunea pentru o nouă societate în Africa de Sud, chiar dacă nu avea motive să spere că coşmarul în care trăia se va sfârşi vreodată. Viktor Frankl, care a inventat logoterapia şi analiza existenţială după ce a supravieţuit ororilor internării în patru lagăre de concentrare, este un alt exemplu. În ciuda cruzimii situaţiei sale care părea să sfideze speranţa, el a continuat să viseze la un viitor ce părea foarte îndepărtat, imaginându-şi cum va ţine prelegerea inaugurală la Universitatea din Viena. Putem studia modalităţile de gestionare a crizelor urmărind astfel de personalităţi excepţionale: în loc să ne dăm înapoi şi să aşteptăm ca lucrurile să revină la normal, este important să acceptăm că viaţa (de afaceri) va avea întotdeauna suişuri şi coborâşuri şi că lucrurile, la fel ca vremea, se schimbă mereu. Odată ce aţi acceptat acest lucru, vă puteţi concentra asupra modalităţilor prin care puteţi contura viitorul: Nu numai societăţile, ci şi companiile au nevoie de o viziune mai amplă asupra viitorului, pe care să se bazeze şi care să îi menţină pe toţi în viaţă şi să îi motiveze atunci când situaţia devine mai dificilă. În practică, acest lucru înseamnă că managerii nu ar trebui să îşi piardă timpul deplângând prezentul, ci să lucreze cu echipele lor pentru a modela în mod proactiv un viitor mai bun. 

              2. Toleranţa la ambiguitate 

Problemele complexe necesită soluţii complexe. Pentru a le găsi, trebuie să învăţăm să suportăm ambiguitatea şi chiar să o tolerăm cu uşurinţă. Ceea ce este adevărat astăzi ar putea fi depăşit mâine: am învăţat acest lucru mult prea bine pe măsură ce noile descoperiri despre coronavirus ne-au obligat să ne actualizăm constant cunoştinţele şi abordarea acestuia. Revoluţiile ştiinţifice au loc într-un ritm din ce în ce mai alert; uneori, faptele nu reuşesc să acopere toate aspectele unei situaţii sau par să se contrazică între ele; iar unele măsuri (utile) pot părea ilogice.

              3. Concentrarea pe soluţii

Indiferent că ne uităm la problemele reale din prezent sau la cele potenţiale din viitor, dacă ne concentrăm prea mult asupra lor, acestea vor fi tot ceea ce vom putea vedea. Dezbaterile publice evidenţiază adesea ceea ce este greşit sau funcţionează prost şi, din păcate, accentul pe soluţii lipseşte frecvent. În companii, managerii sunt cei care ar trebui să se ridice la înălţimea responsabilităţilor care le revin în calitate de „Chief Executive Problem Solvers". Managementul modern înseamnă, de asemenea, să-i încurajezi pe ceilalţi, iar tu să nu te fereşti de soluţii noi. Mai ales în  contextul actual, este esenţial să combatem ştirile false şi incertitudinile rezultate din acestea. 

              4. Elaborarea unor  previziuni strategice

Criza i-a forţat pe mulţi manageri să reacţioneze rapid şi să vină cu noi modele de afaceri sau cu modalităţi diferite de a ajunge la clienţi. Acest spirit antreprenorial este în continuare esenţial. Am dobândit noi modalităţi de colaborare. Acum, este vorba de a veni cu modele de afaceri şi politici corporative de viitor. O întrebare-cheie pe care trebuie să ne-o adresăm pe măsură ce facem acest lucru este: Ce vom face dacă pandemia va continua încă doi, trei sau chiar mai mulţi ani? Acest lucru implică ceea ce experţii numesc previziune strategică, adică abilitatea de a imagina diferite scenarii pentru viitor. Scenariile nu se materializează niciodată exact aşa cum ni le imaginăm. Dar dacă am realiza în mod constant diferite previziuni, am fi mai flexibili, mai eficienţi şi mai rapizi atunci când ar trebui să luăm o decizie – indiferent de scenariul care va avea loc în cele din urmă.

              5. Dezvoltarea  rezilienţei

Capacitatea de a-ţi păstra calmul chiar şi sub presiune şi de a nu-ţi pierde din motivaţie chiar şi în faţa unor eşecuri este, poate nu surprinzător, o abilitate de leadership crucială. Liderii trebuie să fie întotdeauna pregătiţi să îşi adapteze strategia în funcţie de mediu. Nu vă pierdeţi cumpătul atunci când trebuie să schimbaţi direcţia. În schimb, gândiţi pragmatic şi fiţi suficient de curajoşi să faceţi paşii necesari pentru a atinge obiectivele dorite. Rezilienţa include, de asemenea, abilităţile de a rezolva conflictele cu profesionalism şi de a face faţă criticilor, în special cele venite din partea propriei echipe. Odată ce aţi reuşit acest lucru, puteţi analiza împreună ce trebuie să faceţi în continuare.