În urmă cu vreo două săptămâni, un hacker, pe nume The Dark Overlord, a cerut o răscumpărare de la platforma online Netflix, după ce a intrat ilegal în posesia unei părţi din cel de-al cincilea sezon al serialului  ”Orange Is the New Black“. El a cerut o anumită sumă de bani şi a ameninţat că dacă nu o va primi, va publica cele 10 episoade ale serialului (din 13). Şi-a respectat promisiunea şi, în urma refuzului Netflix de a da curs cererii sale, a publicat pe internet episoadele.

Potrivit piratului online, el ar fi furat şi alte producţii TV ce urmează să fie lansate de posturile ABC, Fox, National Geographic şi IFC. The Dark Overlord a intrat în posesia acestor filme în urma unui atac asupra serverelor administrate de un studio de postproducţie, Larson Studios, la sfârşitul anului 2016, potrivit unor informaţii publicate pe site-ul TorrentFreak.

Al cincilea sezon al serialului ”Orange Is The New Black“ va avea premiera oficială pe platforma Netflix pe 7 iunie, data rămânând neschimbată.

La scurt timp după acest incident, un alt hacker a ajuns în media cu un nou furt. Piratul online a furat cel mai nou film din seria ”Piraţii din Caraibe“. La fel ca şi în cazul serialului Netflix, şi aici s-a cerut o anumită sumă pentru răscumpărare, altfel pelicula va fi publicată în mediul online.

Se pare că hackerul a cerut o sumă imensă de bani studioului de film Disney. Suma nu a fost făcută publică iniţial, dar apoi se vorbea de o sumă de 80.000 de dolari, o nimica toată pentru un gigant cu venituri de 3 miliarde de dolari. Cei de la Disney au anunţat că sunt în colaborare cu agenţii FBI şi că nu vor ceda.

Totuşi pirateria a scăzut în ultimii ani: în 2011, traficul generat de BitTorrent a reprezentat 23% din traficul de internet din SUA. n prezent, procentul a scăzut la 5%. Încă nu se ştie cât de mult va fi afectat studioul dacă hackerul va publica filmul online. Filmul are lansarea oficială pe 26 mai.

O altă victimă a şantajului cibernetic a fost echipa de producţie a celui mai de succes film indian din istorie. ”Bahubali 2: The Conclusion“ este un film de acţiune cu motive mitologie ce a avut un buget de 40 de milioane de dolari şi a realizat încasări de aproape 19 milioane de dolari în Statele Unite în doar două săptămâni de la lansare. O adevărată realizare pentru un film de la Bollywood. n aceeaşi zi în care episoadele din serialul Netflix au fost publicate online, compania de producţie Arka Mediaworks Entertainment a fost contactată de un individ care cerea o sumă de bani, altminteri, ameninţa el, ar fi publicat filmul indian. Poliţia a ajuns la concluzia că vinovatul lucrează la un cinematograf şi deţine cheia de encripţie a filmului, folosită pentru transferul digital. După investigaţie, poliţia a arestat patronul cinematografului, alături de alţi patru suspecţi. Doi dintre bărbaţi au fost arestaţi în 2015 pentru piratarea primului film din serie, ”Bahubali: The Beginning“.

Un alt tânăr, de 26 de ani din Serbia, a pus mâna pe o copie digitală a peliculei ”The Boss Baby“ şi a ameninţat compania 20th Century Fox că publică filmul dacă nu primeşte bani. Americanii au căzut de acord şi au trimis 5 bitcoin într-un cont (în jur de 10.000 de dolari, la evaluarea din prezent). Totuşi nu s-a mulţumit şi a cerut mai mult; dar a fost prins şi acum riscă 10 ani în închisoare.

Un alt caz celebru de răpire digitală este nimeni altul decât WannaCry, cel mai mare atac ransomware din istorie, prin care un virus a infectat şi criptat date în peste 200.000 de calculatoare din peste 100 de ţări. După infecţie, calculatorul este criptat şi pentru ca un utilizator să poată avea acces la calculator trebuie să plătească o anumită sumă de bani. WannaCry cerea 300 de dolari, iar după trei zile suma creşte la 600 de dolari. n data de 18 mai, hackerii strânseseră 80.000 de dolari. Deocamdată hackerii nu au câştigat niciun ban, deoarece cei 80.000 de dolari, sub formă de monede bitcoin, încă nu au fost retraşi.

Am putea spune aşadar că s-a dus vremea răpirii din serai şi vorbim despre răpirea din cloud. Numai că la fel ca şi în cazul răpirii clasice, chiar dacă plăteşti, nu eşti sigur că şi vei primi ceea ce vrei.