„Mami cu ideile, tati cu finanţele” – unul dintre mesajele (puţin unpolitically correct) din reclama unei bănci la TV m-a făcut să mă gândesc încă o dată la relaţia cu banii a românilor (şi nu numai) şi a felului în care aceasta poate să influenţeze şi relaţiile dintre ei, indiferent că vorbim despre prieteni, părinţi şi copii, familii...

Fiindcă, după cum spunea un prieten recent, „suntem într-o mică recesiune”, am citit puţin şi despre felul în care aceasta poate să influenţeze relaţia de cuplu. Şi grădina internetului pare să fie plină de articole atât pe tema creşterii ratei de divorţ odată cu crizele financiare, cât şi pe tema stagnării acesteia, din pricina costurilor ce le presupune un astfel de demers. Până la o analiză aplicată pieţei româneşti, vă traduc câteva dintre ideile pe care le-am găsit online în presa internaţională, aşa, ca un semnal de alarmă, în cazul în care certurile „din casă” se înteţesc în perioada aceasta, să încercaţi o abordare mai raţională. Rezultatele sondajelor făcute în criza financiară anterioară evidenţiază perspective diferite cu privire la modul în care crizele economice pot influenţa ratele de divorţ:

Impactul asupra veniturilor mari:

Un sondaj realizat în 2008 la Londra printre profesioniştii cu venituri mari, inclusiv analişti financiari şi brokeri, a indicat o creştere a divorţurilor în timpul declinului economic (Economist, 2008). O explicaţie propusă este că soţii cu venituri mari ar putea opta pentru divorţ înainte ca recesiunea economică să reducă semnificativ potenţialele acorduri de divorţ avantajoase.

Efectul creşterii şomajului:

Cercetările bazate pe date la nivel de comitat din statul Washing­ton în 2010 au relevat o corelaţie între creşterea şomajului şi o creştere a solicitărilor de divorţ, în special în timpul recesiunii din 2008. Insecuritatea economică şi şomajul pot duce la stres marital şi, în unele cazuri, la divorţ.

Accesibilitatea şi ratele de Divorţ:

Un alt sondaj din Regatul Unit în timpul recesiunii din 2008 a sugerat că numărul divorţurilor a scăzut la cel mai mic nivel din 1975. Acest lucru poate indica faptul că provocările economice din timpul recesiunii pot descuraja cuplurile să divorţeze din cauza constrângerilor financiare, determinându-i să rămână împreună.

Impactul asupra veniturilor medii:

• Pentru cei cu venituri medii, legătura dintre ratele de divorţ şi condiţiile economice este mai puţin evidentă. Factori econo­mici precum inflaţia în creştere şi scăderea preţurilor imobiliare pot tensiona căsătoriile, dar pot face şi separarea mai complicată, în special dacă activele principale sunt casele (Economist, 2010).

În concluzie, crizele economice pot influenţa ratele de divorţ, dar efectul poate varia în funcţie de contextul economic şi social.         

• Banii şi cuplurile necăsătorite

Până la căsătorie însă, tensiuni referitoare la discuţiile legate de bani pot să apară şi în cuplurile aflate la început. Una dintre întrebările de la care pot porni aceste certuri este: bugete comune, separate sau ambele? Un studiu citat de CNBC şi de alte publicaţii americane arată că este mai probabil ca cei care îşi ţin banii împreună să aibă o relaţie de lungă durată. Cercetarea s-a concentrat pe conturile bancare şi pe averea lichidă ale participanţilor la studiu. „Am observat că despărţirea este mai puţin probabilă pentru acele cu­pluri care îşi unesc finanţele”, a spus Emily Garbinsky, profesor asociat de marketing şi managementul comunicării la Universitatea Cornell, unul dintre autorii studiului. În susţinerea acestei idei vine şi un sondaj realizat de platforma CreditCards.com din care reiese că aproximativ 43% dintre cuplurile care sunt căsătorite, într-un parteneriat civil sau trăind împreună au active comune. Este cel mai probabil să aibă active comune cei din generaţia Baby Boomers (49%), urmaţi de Gene­raţia X (48%), versus mileniali, pentru care procentul este de doar 31%.

Totuşi, din această cercetare reiese că este bine să comunici. Este mai probabil ca acele cupluri care discută deschis despre bani să fie pe aceeaşi lungime de undă şi să reuşească să îşi atingă obiectivele financiare. Cei care au astfel de discuţii reuşesc, de asemenea, să îşi adminis­treze mai bine datoriile decât cei care le ţin separate de cuplu. Este foarte posibil, de asemenea, ca acele cupluri care sunt des­chise să discute despre bani să evite ceea ce se numeşte „infidelitate financiară” sau ascunderea de tranzacţii sau informaţii faţă de partenerii lor. Bărbaţii se fac cel mai des vinovaţi de astfel de acţiuni, potrivit CNBC.   

Ioana Matei este editor Business Magazin