Nu ştiu dacă cineva s-ar fi aşteptat la o asemenea stabilitate a cursului valutar leu/euro de care avem parte de aproape patru ani. Poate doar Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, pentru care stabilitatea cursului valutar în vremuri de criză este obiectivul principal.

De aproape patru ani suntem într-o criză continuă: trei ani de pandemie, aproape doi ani de război la graniţă, după ce Rusia a atacat militar Ucraina, un an şi jumătate de inflaţie şi creşterea exponenţială a dobânzilor care a dat peste cap lumea occidentală.

Nimeni din lumea occidentală nu crede că inflaţia poate să reînvie şi că băncile contrale vor fi nevoite să majoreze dobânzile la nişte niveluri fără precedent. În America dobânda a crescut de la 0% la 5%, iar în Europa de la minus 0,5% la 4%. La Bucureşti, BNR  a majorat dobânda de referinţă de la  1,5% la 7%.

Stabilitatea cursului valutar leu/euro a fost remarcabilă şi este în continuare: dacă la 1 ianuarie 2020 cursul era cotat la 4,7218 lei/euro, marţi, 12 decembrie 2023, când scriu acest articol, cursul valutar a fost cotat la 4,9724 lei/euro, adică o creştere de numai 5,3%. (Pentru cei care îşi mai aduc aminte, în anii ʼ90 cursul creştea cu 5% pe zi.) În 2023, cursul a crescut cu numai 0,5% şi poate chiar ar fi scăzut avînd în vedere miliardele de eruo care au intrat în ţară din investiţiile străinilor în titlurile de stat româneşti, care au oferit o dobândă în lei foarte bună, din fondurile euopene sau din banii trimişi de românii care sunt la muncă în afară.

De la 1 ianuarie 2020 şi până în octombrie 2023, inflaţia cumulată a fost de 33,7%. Deşi în aceşti aproape 4 ani România a înregistrat deficite comerciale uriaşe, adică importurile au depăşit exporturile cu peste 100 mld. euro, cursul valutar a rămas extrem de stabil. BNR nu a pierdut rezervă valutară, ci dimpotrivă, a înregistrat o creştere de 26 de mld. euro, respectiv de la 32,9 mld. euro la începutul lui 2020 până la 58,9 mld. euro la finalul lunii noimebrie 2023. La fel, rezerva internaţională a României administrată de BNR, care include rezerva în valută plus rezerva de aur, a crescut de la 37,4 mld. euro la 65 mld. euro în noiembrie 2023, adică un plus de 27,6 mld. euro.

Mai mult decât atât, în cei 4 ani, datoria publică a statului şi datoria externă a României (care include datoria statului şi datoria sectorului privat) au înregistrat o creştere fără precedent. Spre exemplu, datoria externă a crescut de la 106 mld. euro la 161 mld. euro, deci avem o creştere de 60%.

Mugur Isărescu a tinut cursul valutar stabil ca o ancoră în vremuri de criză, mai ales că românii se uită la evoluţia cursului ca la indicatorul care arată daca vine sau nu criza.

Această stabilitate a cursului i-a ajutat pe foarte mulţi români, atât persoane fizice, cât şi firme.

Dar la un moment dat toate aceste deficite, care se tot adună plus creşterea datoriei publice şi a datoriei externe, care încep să devină o problemă, se vor duce în cursul valutar. Nu ştim când va fi acest moment, poate să fie peste un an, poate să fie peste ani.

Dar până atunci trebuie să ne bucurăm şi să salutăm această stabilitate a cursului valutar leu/euro din 2023 dar şi din ultimii patru ani – 2020, 2021, 2022, 2023.

În lei, puterea de cumpărarea a crescut mai puţin pentru că a fost afectată de explozia inflaţiei.

Cel mai important lucru adus de această stabilitate a cursului valutar ţine de creşterea puterii de cumpărare în euro, ceea ce ne-a permis să mai recuperăm din punct de vedere statistic ceva teren faţă de ţările occidentale. În aceşti ani salariile au crescut în lei, în valoare nominală - salariul mediu a crescut cu 45% -, iar dacă se împarte această majorare la creşterea de numai 5% rezulultă o creştere de nu mai puţin de 40% a puterii de cumpărare în euro.

Această creştere a puterii de cumpărare în euro se vede şi la achiziţia unei case în România, unde moneda de referinţă este euro, dar şi atunci când mergem la cumpărături în afară.

Nu cred că mai există o ţară europeană care să înregistreze o creştere a salariului în euro de peste 40% în ultimii 4 ani. Dimpotrivă, sunt ţări care au pierdut din puterea de cumpărare pentru că moneda lor naţionala s-a depreciat, iar cel mai bun exemplu ţine de Ungaria.

De asemenea, stabilitatea incredibilă a cursului valutar, în toţi aceşti ani, ne-a permis ca din punct de vedere statistic economia României să înregistreze cel mai ridicat nivel din istorie prin intermediul celui mai cunoscut indicator, PIB, adică Produsul Intern Brut care măsoară valoarea adăugată în economie de companii, de noi ca angajaţi şi apoi consumatori, şi nu în ultimul rând de stat. PIB-ul a crescut în lei, în valoare nominală, iar dacă împărţim acest lucru la cursul valutar, rezultă o creştere statistică remarcabilă.

Dacă în 2022 am avut un PIB de 280 mld. euro, în acest an vom ajunge la 320 de mld. euro, iar anul viitor la 350 de mld. euro, aproape triplu faţă de acum un deceniu.

Având în vedere toate aceste lucruri, economice, politice, sociale, am acordat pentru 2023 premiul simbolic de Personalitatea anului cursului valutar leu/euro.  

(cristian.hostiuc@zf.ro)