Povestea nenumăratelor procese pe care le poartă Apple prin tribunalele din întreaga lume am încercat s-o comprim într-o pagină de revistă în urmă cu câteva săptămâni sub titlul "Cât poate costa un miliard?". Am fost apostrofat pentru absurdul deliberat al interogaţiei, dar ideea a rămas în picioare. Apple a câştigat unul dintre procesele cu Samsung, iar compania coreeană a fost obligată de curte să plătească despăgubiri de circa un miliard de dolari. Desigur că lucrurile nu se termină aici, pentru că Samsung nu doar că a atacat sentinţa, ci a contraatacat de îndată ce a apărut iPhone 5, acuzând Apple că a violat în noul produs brevete pe care le deţine. Într-adevăr, această pierdere la capitolul imagine s-a tradus în bani. Dezastrul hărţilor din iPhone 5 nu a făcut decât să degradeze cu încă puţin imaginea companiei, deoarece Apple a ignorat cu aroganţă cerinţele publicului, care-şi dorea revenirea la Google Maps. Iar Google nu a ratat ocazia şi a anunţat că a trimis către Apple Store sistemul său de navigaţie, însă politica Apple este de a aproba aplicaţiile şi, de fapt, nimeni nu se aşteaptă ca produsul rivalului să fie acceptat. Cu toate că Tim Cook şi-a cerut scuze clienţilor şi i-a asigurat că firma va depune toate eforturile, bla-bla, bursa a reacţionat cu promptitudine, iar preţul acţiunilor Apple a scăzut cu 11 dolari, ceea ce se traduce într-o pierdere de 10 miliarde. Nu e foarte grav, dar e totuşi semnificativ.

Zilele trecute revista Forbes se întreba dacă nu cumva Apple cheltuieşte mai mult timp cu litigiile decât cu inovaţiile şi a punctat motivele pentru care oamenii de afaceri se îngrijorează privind viitorul companiilor ce procedează astfel. În primul rând, bătăliile juridice tind să distragă atenţia conducerii de la adevăratele priorităţi ale companiei, mai cu seamă descoperirea şi exploatarea unor noi oportunităţi de afaceri. În al doilea rând, victoriile în justiţie induc un fals sentiment de siguranţă, deoarece compania se simte ferită de competitori şi tinde, în consecinţă, să neglijeze inovaţia şi păstrarea standardelor ridicate în privinţa calităţii. În al treilea rând, poate cel mai important, litigiile pot să afecteze imaginea companiei în rândul clienţilor, mai ales atunci când rezultatul lor se traduce în limitarea posibilităţilor de alegere, creşterea preţurilor şi compromisuri în privinţa calităţii.

Un impuls în direcţia sugerată de articol ar putea veni de la o companie numită Accredited Transcription Corp (ATC), care pretinde că Apple şi Google încalcă un brevet pe care ea îl deţine în domeniul "transcrierii vorbirii", adică tehnologia prin care vocea este captată, digitizată şi analizată pentru a percepe cuvintele şi a le transcrie sub formă de text. Produsele vizate sunt Siri de la Apple şi Voice Recognition, tehnologie introdusă de Google în Android 4.1 (Jelly Bean). ATC avertizează că în maximum 30 de zile va trimite scrisori "cease and desist" către Apple, Google şi alte companii din domeniul tehnologiei şi pretinde ca firmele vizate să aleagă între a plăti redevenţe pentru fiecare produs, a licenţia tehnologia sau a înceta să mai folosească tehnologia în cauză. Trebuie spus că ATC nu a inventat nimic niciodată şi businessul pe care-l practică este de a cumpăra drepturile asupra unor brevete strict în scopul de a le valorifica în procese (în jargonul breslei se cheamă "patent troll"). Brevetul invocat a fost obţinut de Alan Feller în 1999 şi mi s-a părut cu totul irelevant. Relevant este că printre acele "alte companii" se numără şi Samsung, astfel că nu este exclus ca Apple să fie pusă în situaţia de a se coaliza în instanţă cu cei mai mari duşmani ai săi ("concurenţi" ar fi un eufemism).

Însă acest caz ar putea avea şi o altfel de importanţă, deoarece ar putea pune sub semnul întrebării eficienţa sistemului de protecţie a proprietăţii intelectuale în vremurile de azi. Un studiu din 2008 a constatat că profitul obţinut de pe urma brevetelor de companiile americane (mai puţin cele farmaceutice) în 1999 a fost de 4 miliarde de dolari, în vreme ce litigiile pe care le-au generat au costat peste 14 miliarde. Cu contribuţia Apple, diferenţa este acum cu siguranţă mult mai mare.