Schimbare de macaz
In a doua jumatate a lui 2009, depreciarea dolarului in raport cu celelalte valute a fost atribuita in special politicii Bancii Centrale a SUA privind pastrarea ratei dobanzii de referinta aproape de zero. Finantarea ieftina in dolari a condus la o dezvoltare a fenomenului numit ”carry trade” al dolarului, in care investitorii se imprumutau in USD si investeau in petrol, aur sau valute care ofereau o rentabilitate sporita.
Ne amintim cu totii cum China - detinatorul celei mai mari reserve de FX din lume, si Rusia solicitau inlocuirea dolarului american ca principala moneda de rezerva la nivel global. Pe deasupra, Bill Gross - manager la PIMCO, sustinea ca dolarul va continua sa scada atata timp cat guvernul SUA va inunda pietele financiare cu dolari. Potrivit unui manager financiar italian "fenomenul de vanzare a dolarului se va accelera, iar investitorii vor cumpara EUR nu pentru ca vor aceasta moneda, ci pentru ca vor sa scape de dolar." La inceputul acestui an, mai mult de 40 de economisti au pronosticat ca, la final de an, EUR se va tranzactiona la 1,47 dolari.
In opinia mea, fenomenul de depreciere a dolarului american a cunoscut o schimbare dramatica si exista o probabilitate mare pentru ca EUR:USD sa ajunga mai degraba la o cotatie de 1,25. Se cunosc deja cele doua mari probIeme ale Europeri: tarile din Europa Centrala si de Est - cele mai multe dintre ele aflandu-se inca in afara Uniunii Monetare si tarile PIIGS (Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia si Spania) - care reprezinta 35% din PIB-ul zonei euro. Desi guvernul grec a lansat cu success atat planul de austeritate cat si emisiunea de obligatiuni pe 10 ani in valoare de 5 miliarde de euro, cele mai mari provocari urmeaza inca sa apara. In lunile aprilie si mai, Grecia are nevoie de o finantare de 15 miliarde de dolari doar pentru rambursarile la datoria publica.
Tratatul de la Maastricht interzice membrilor UE sa intreprinda actiuni unilaterale care ar duce la o devalorizare a monedei unice, cu scopul de a se conforma restrictiilor privind raportul dintre datoria suverana si PIB. In schimb, guvernele sunt incurajate sa treaca printr-un proces politic dur de reforma si de reducere a cheltuielilor publice. Alternativ, tarile ar putea sa decida sa paraseasca zona euro, aceasta fiind de asemenea o cale extrem de riscanta. Optiunea de a emite obligatiuni euro prin intermediul BCE, ar reduce costurile aferente creditului pentru tarile PIIGS, dar ar aduce costuri mai mari de finantare pentru alte state membre ale UE. Altfel spus, tarile mai solvabile ar sustine statele cu o solvabilitate redusa, optiune care ar aduce inevitabil valuri de nationalism in zona euro.
In ciuda promisiunilor facute pe parcursul mai multor intalniri la nivel inalt ale UE, politicienii europeni vor acorda mai multa atentie electoratului din tarile lor, decat sa lucreze la mentinerea solidaritatii europene. De asemenea, in cazul in care Europa nu va cadea de acord asupra modului de sustinere a tarilor membre, cat de credibil ar fi un plan de salvare din partea UE pentru tarile cu probleme din Est? In prezent, tarile est-europene se confrunta cu datorii bugetare mari raportate la PIB si cu un exod de capital datorita investitorilor care considera aceste economii foarte riscante. Pe parcursul urmatoarelor luni, zona euro si moneda comuna se vor confrunta cu mai multe greutati. Conform analizei tehnice, trendul descendent inceput la sfarsitul lunii noiembrie 2009, de la nivelul de 1,5140, a continuat pana la nivelul de 1,3268, si confirma faptul ca declinul EUR:USD nu s-a terminat, fiind posibila o valoare de 1,3000 pana la finalul anului 2010.
Mai multe amanunte pe acceasi tema precum si raspunsuri la alte intrebari, le regasiti pe http://toniiordache.ro
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro