Taierea PIIGS
Daca anul 2009 a fost anul renasterii pietelor bursiere, anul 2010 ar putea fi considerat anul crizei deficitelor fiscale. De la inceputul secolului XXI, am asistat la colapsul total a unor corporatii, printre care amintim: WorldCom, Parmalat, Lehman Brothers si General Motors.
Dupa o perioada cu multe falimente in sectorul privat, in acest an, vedem o crestere semnificativa a riscului asociat sectorului public. Cum nu toate natiunile au puteri financiare egale, unele tari sunt in mod evident mai bine plasate in raport cu problema datoriei guvernametale.
In timp ce Marea Britanie, Japonia si SUA isi permit luxul de a emite obligatiuni in propria moneda nationala, cele 16 tari europene cu moneda unica nu au acelasi grad de libertate. Deloc surprinzator, in centrul crizei fiscale actuale regasim Europa, si in special regiunea de sud a acesteia. PIIGS - adica Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia si Spania precum si alte 11 state europene au datorii denominate in EUR. Ele nu pot emite moneda pentru a-si rambursa datoria si nici nu pot sa devalorizeze moneda fara a iesi din zona euro.
Inainte de a trece la cifre, mai avem de mentionat un aspect, si anume metodologia de contabilitate. Pornind de la o metoda "cash", guvernul grec a raportat in anul 2009 un deficit de 37,9 miliarde euro (aproximativ 16% din PIB), in timp ce cifrele oficiale care folosesc metoda "accrual", arata un deficit de 29,4 miliarde euro (circa 12,2% din PIB). Desi cele doua metodologii nu ar trebui sa aiba nici un impact real, diferenta mare intre rezultatele raportate ar putea afecta negativ increderea investitorilor.
Avem mai multe posibilitati sa analizam problema datoriei guvernamentale. Dupa parerea mea, una dintre cele mai relevante modalitati de masurare a responsabilitatii fiscale ar putea fi asa numita "debt trap". Acest concept se refera la diferenta dintre randamentul oferit de obligatiunile guvernamentale si rata nominala de crestere a economiei. Teoretic, tarile nu pot exista in aceasta capcana pentru mult timp fara a impune niste masuri economice radicale. Daca guvernele nu aplica la timp programe adecvate de austeritate, cheltuielile de finantare vor devora tot mai mult din PIB-ul tarii, impingand tara in mod implicit in faliment.
Folosind estimarile OCDE, putem observa ca asa numitele PIIGS detin cinci din cele sase pozitii de top. Pe de o parte, pozitia Irlandei este cu siguranta exagerata, deoarece aceasta tara a luat deja masuri reale cu privire la reducerea la 49% a datoriei sale nete raportate la PIB, pana in 2011. Pe de alta parte, Grecia se apropie de o datorie neta raportata la PIB de peste 100% si guvernul acesteia nu are inca un proiect convingator pentru a reduce deficitul. Spania si Portugalia sunt alte doua tari cu risc ridicat, desi datoria lor raportata la PIB este cu mult sub nivelul Greciei. Italia ocupa si ea o pozitie incomoda, avand in vedere ca datoria sa neta raportata la PIB este de aproximativ 100%, desi deficitul sau anual este mai mic decat al multor altor natiuni.
Dintre evenimentele-cheie a ultimei perioade de pe pietele obligatiunilor guvernamentale amintim:
• Goldman Sachs a intrat intr-o tranzactie ingenioasa - a cumparat CDS-uri pe Franta si simultan a vandut CDS-uri pe Italia, iar in doar 30 de ore si-a realizat profiturile scontate lichidand intreaga pozitie
• Republica Ceha a vandut obligatiuni guvernamentale pe 15 ani in valoare de 2,9 miliarde coroane (154 milioane dolari), adica jumatate din suma planificata initial. Preocuparea pentru datoria guvernamentala si capacitatea de a controla deficitul bugetar a condus la un randament de pana la 5,16%, fata de 4,78% nivel inregistrat la emisiunea de obligatiuni din 2 decembrie 2009.
Liderii EU-27 inca discuta asupra problemei deficitului fiscal. Intrebarea de un milion de dolari este: au de gand sa sacrifice PIIGS?
Raspunsul la astfel de intrebari precum si alte analize detaliate pe diverse teme le regasiti pe http://www.toniiordache.ro
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro