Este cazul transporturilor, al curieratului, al industriei carnii, distributiei de medicamente, a productiei si distributiei materialelor de constructii, a distributiei in general, agentii de turism, piata de paza si securitate. Astfel, ideile ca economia romaneasca este pe maini straine, ca am vandut tot si ca vom fi o piata de desfacere pentru firmele straine dupa aderarea la UE si alte scenarii apocaliptice de genul acesta sunt gresite.

Anuarul de Business "Cei mai mari jucatori din economie", editia 2006, descrie evolutia in 2005 si perspectivele pentru acest an ale celor mai mari companii din principalele domenii de activitate. Anuarul este cea mai cuprinzatoare imagine a economiei romanesti. Peste 70 de piete importante - incepand de la energie, constructii sau auto si pana la cabinete de avocatura sau firme de market research - au fost analizate de redactorii ZF. In 180 de pagini, Anuarul da informatii despre peste 700 de companii - cele care fac jocurile in economie.

Lucrarea prezinta date esentiale despre primele 10 firme din fiecare sector analizat: cifra de afaceri, profitul net si numarul de salariati pe 2004 si 2005, directorul general si actionariatul. De asemenea, fiecarei piete ii e dedicat un articol in care actorii-cheie dezvaluie cele mai importante tendinte. 

Dar cum se vede anul 2005 din punct de vedere al business-ului? In multe sectoare - banci, retail, telecomunicatii, distribuitori de medicamente, auto - a fost un an foarte bun din punct de vedere al profiturilor. Cota unica a micsorat cheltuielile cu salariile si a impulsionat cheltuielile de consum ale populatiei. Industria este inca in restructurare sub presiunea cresterii preturilor la energie, a aprecierii leului fata de euro si a cresterii costurilor salariale. De altfel, evolutiile macro s-au regasit foarte bine in datele companiilor analizate.

Cele mai mari companii sunt, dupa cum era de asteptat, in energie, IT&C si industrie. Dar pe masura ce creste consumul, tot mai multi retaileri au cifre de afaceri de sute de milioane de euro si chiar de peste 1,3 mld. euro, cum este cazul colosului Metro. Cea mai mare cifra de afaceri a avut-o in 2005 Petrom, cu 2,9 miliarde de euro si care, cu peste 43.000 de angajati, ramane si unul din cei mai mari angajatori privati din Romania.

Ceilalti colosi sunt Rompetrol, care a avut afaceri de 1,8 miliarde de euro in 2005, fata de 1,3 miliarde de euro in anul anterior, Electrica, cu afaceri de 2 miliarde de euro in 2005 si Mittal Steel, cu peste 2 mld. euro.

Topul angajatorilor a fost dominat in anul 2005 de firme de stat. Posta Romana, Romsilva, BCR (transferul in maini private urmeaza a fi finalizat anul acesta) au fiecare peste 10.000 de angajati. Numarul lor este in scadere, este adevarat, dar productivitatea este inca departe de companiile si bancile private.

Cele mai mari cresteri ale cifrei de afaceri le-au avut in 2005 companiile de pe piata componentelor si accesoriilor auto, de circa 50-60%. De altfel, proiectele de investitii straine in productia de componente auto realizate anul trecut se apropie de 1 mld. euro, iar acest segment va atrage si in acest an, ca si in 2005, cele mai multe investitii din exterior.

Afaceri in crestere puternica au avut si firmele de turism, care au beneficiat de setea de calatorie dar si de disponibilitatile financiare mai mari ale oamenilor dupa reducerea fiscalitatii. Si scaderea euro a avut un cuvant de spus aici, pentru ca vacantele in strainatate s-au ieftinit in 2005 in termeni reali cu circa 10%, adica exact deprecierea euro fata de leu. Scaderea euro a fost de bun augur si pentru retehnologizarea companiilor. Pe piata hardware clientii inghit tot, iar vanzarea de calculatoare s-a dublat anul trecut. Astfel, Omnilogic, o firma detinuta de GT Holding (Austria), a intrat in clubul companiilor cu o cifra de afaceri de peste 100 mil. euro, dupa o crestere a vanzarilor de 34% in 2005.

Companiile romanesti nu se vor mai intalni curand cu aceasta perioada de scadere a euro si reducere a taxelor - deci o crestere a disponibilului de investitii -, asa ca este cazul sa investeasca puternic in tehnologie de varf.

In schimb, scaderea euro a subminat companiile din industria usoara si a mobilei, unde oricum marjele de profit erau reduse. Astfel, exista situatii in care mari companii au concediat 10-20% din personal intr-un singur an pentru a putea ramane pe piata.

Strategia de supravietuire este, asa dupa arata experienta Jolidon Cluj sau Pasmatex Timisoara, orientarea catre piata interna sau vanzarea pe pietele externe sub brand propriu.

In industria alimentara sunt inca cele mai fragmentate piete, cu putini jucatori care depasesc 100 mil. euro cifra de afaceri. Exceptie face piata berii, impartita intre multinationale. Ca urmare, aici vor fi marile tranzactii in anii ce vin.

In suma, 2005 a fost un an prolific, dinamic si chiar efervescent pe alocuri pentru business-ul romanesc. 2006, din care a trecut deja jumatate, este mai degraba un an de consolidare.

Cu cateva luni inainte de aderarea la UE, companiile romanesti arata ca au curaj sa investeasca si sa faca profit. Tara este mai bogata decat pare.

Sorin Paslaru este redactor-sef al Ziarului Financiar si coordonator al Anuarului de Business al Romaniei