Cea mai mare parte dintre produsele inovative au intrat până acum în rutină, dar, la momentul apariţiei lor, distanţa faţă de ce exista anterior era frapantă. În ceea ce priveşte cardurile, nu este greu să ne amintim momentul iniţial. Am trăit pe propria piele apariţia lor în România acum mai bine de 15 ani. Pe de altă parte însă, în America, această premieră a avut loc acum aproximativ 50 de ani. Demn de remarcat, cu tot decalajul semnificativ de start, că la capitolul inovaţii ne putem compara fără complexe şi fără falsă modestie cu ţări cu tradiţie: carduri cu cip, carduri personalizate cu fotografii sau parfum, carduri contactless - toate acestea există la noi în ţară. Următoarea treaptă firească de dezvoltare în materie de inovaţie sunt plăţile mobile.

Plăţile mobile includ, de regulă, trei domenii distincte: m-commerce - permite utilizatorilor să facă achiziţii cu telefoanele smart -, plăţile contactless NFC - plata este realizată doar prin apropierea telefonului de terminal - şi plăţile "remote" - consumatorii pot face numeroase plăţi de pe telefonul mobil, cum ar fi facturi de utilităţi, reîncărcări de servicii prepaid, transferuri de bani P2P. Plăţile contactless cu telefonul mobil nu ar fi o premieră absolută în România. Acum aproape 4 ani a existat un proiect-test, noutatea din prezent ar fi includerea unui astfel de produs în oferta curentă a instituţiilor financiare. În acest moment, în cazul plăţilor mobile, din punctul nostru de vedere sunt îndeplinite toate condiţiile esenţiale pentru succesul oricărui produs/serviciu: siguranţa, confortul în utilizare şi avantaje clare pentru utilizatori.

Desigur, piaţa se află la început, dar astăzi ciclul de dezvoltare a unui serviciu este mult mai scurt şi mă aştept ca în scurt timp să avem în România mai multe proiecte de plăţi mobile, atât m-commerce, remote, cât şi NFC. Optimismul meu este susţinut şi de creşterea foarte rapidă a pieţei de smart phones din România. Este nevoie ca emitenţii de carduri şi operatorii de telefonie mobilă să agreeze modelele de business, dar s-au făcut progrese semnificative în această direcţie atât la nivel mondial, cât şi european. E o chestiune de timp, foarte probabil nu prea îndelungat.

Potenţialul foarte mare al plăţilor mobile la nivel global a fost confirmat de mai multe studii. O cercetare făcută de Yankee Group în iunie 2011 estima că, până la finalul anului 2011, valoarea tranzacţiilor mobile globale va ajunge la 241 mil. dolari, iar în 2015 va depăşi un trilion. Aceeaşi sursă indică EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa) drept cea mai activă regiune pe acest segment, ea reprezentând 41% din valoarea tranzacţiilor mobile, comparativ cu 35% - America de Nord, 22% - Asia Pacific şi doar 1% - America Latină. Un alt studiu din 2010 al Portio Research arată că în 2009 erau 81,3 milioane de oameni în toată lumea care îşi foloseau telefonul mobil pentru plăţi. Până la sfârşitul lui 2014, această cifră este preconizată să crească la aproape 490 de milioane, adică 8% din abonaţii de telefonie mobilă. Conform unei alte estimări din 2011, aparţinând celor de la Frost & Sullivan, valoarea totală a plăţilor prin tehnologia NFC va depăşi 110 miliarde de euro în 2015. Mai mult, Orange a anunţat recent că aproximativ 550 de milioane de telefoane smart vor avea facilitatea NFC (Near Field Communication) până în 2016. Dincolo de teorie şi pentru că, în final, experienţa utilizatorului este cea care contează cel mai mult, eu sunt un mare fan al acestui mod de a plăti. Ştiu că nu mă aflu în postura să am cea mai obiectivă părere cu putinţă, dar sunt gata să îmi susţin punctul de vedere cu argumente.

Îmi plac gadgeturile în general şi vreau să le folosesc cât mai mult posibil - dacă este posibil şi la cumpărături, cu atât mai bine. La Istanbul şi Varşovia am avut ocazia să le testez şi totul a mers extrem de repede şi de simplu, dar sunt foarte multe oraşe unde pot fi folosite, inclusiv în Bucureşti. Nu în ultimul rând, sunt un adept al acestor plăţi pentru că ştiu că sunt sigure. Cipurile contactless înglobează ultimele tehnologii în materie de securizare a tranzacţiilor, acestea având la bază standarde adoptate pe scară largă de toţi jucătorii mari de pe piaţă. În plus, se ştie că absenţa telefonului nu trece neobservată prea mult timp: îţi ia mai puţin de 4 minute să observi că nu mai ai telefonul, în timp ce durata până când remarci absenţa portofelului poate să ajungă, în medie, la 8 ore (conform First Data). Şi, pentru că vorbeam de tentaţia inovaţiei, măr-tu-ri-sesc că mă bucur că România a cedat acestei tentaţii şi, cum spuneam, sunt convins că ne vom lăsa subjugaţi şi de alte pro-duse sau servicii care îşi merită pe deplin calificativul "inovator".

Gabriel Ghiţă este business development manager CEE în cadrul MasterCard Europe.