Congresul Partidului National Liberal va fi unul dintre cele mai importante evenimente ale vietii politice la inceputul acestui an.

Desi discutiile despre conflictele din Alianta sau despre legatura stransa dintre PD si PLD-ul lui Stolojan domina acum dezbaterea politica, este de asteptat ca dupa 1 ianuarie alegerile din PNL sa devina un subiect important (cel putin pentru presa). Exista o explicatie, dincolo de cea a existentei altor teme, ce poate justifica interesul scazut din prezent pentru Congresul liberalilor. In conditiile in care gruparea Stolojan si-a facut partid, nu pare sa mai existe o miza pentru acest eveniment si toata lumea asteapta o reconfirmare a lui Tariceanu in functie. Se pierde din vedere faptul ca, in urma sciziunii liberale, problemele nu au disparut si nu vor disparea pentru presedintele PNL chiar daca va fi reconfirmat.

Discutiile din PNL pe tema modificarii statutului au scos la iveala faptul ca in partid lupta pentru putere nu a disparut odata cu gruparea Stolojan. Dimpotriva, aparitia PLD sporeste presiunea asupra lui Tariceanu inaintea reconfirmarii. Pentru actualul presedinte liberal miza nu este doar de a fi reales, ci de a strange partidul langa el. Or, la acest moment, in conditiile unui viitor incert pentru guvern, PLD devine arma de presiune pe care nemultumitii din partid, inclusiv filialele, o vor folosi impotriva lui Tariceanu. Daca acesta nu este ales de o maniera categorica, ar putea iesi din Congres mai slabit decat a intrat. Teoretic, cei care nu au dezertat din PNL ar trebui sa il sustina, insa realitatea este mult mai nuantata, iar acest lucru este binecunoscut de conducerea liberala. Pe de alta parte, este de asteptat ca la nivelul noii conduceri alese sa apara nume noi, precum Crin Antonescu, care a aratat pana acum interes pentru o evolutie politica individuala si mai putin pentru sustinerea neconditionata a lui Tariceanu.

Sciziunea liberala a redus aparent orice risc de infrangere pentru Tariceanu, dar, in acelasi timp, i-a confiscat sansa unei victorii care ar fi dat o alta greutate noului mandat la presedintia partidului. O victorie la limita impotriva lui Stolojan ar fi fost mai importanta decat o victorie confortabila intr-o competitie fara rival. Calin Popescu Tariceanu ar fi depasit complexul uzurparii de care il acuza in permanenta fostul consilier prezidential. Chiar si urmata de o sciziune in partid, o astfel de victorie ar fi conferit mai multa legitimitate presedintelui PNL.