Ce ar fi facut opozitia daca s-ar fi aflat la guvernare
Opozitia, indiferent de partidele care o compun, recomanda de obicei cele mai putin dureroase masuri atunci cand nu e in situatia de a guverna si pare sa aiba in maneca solutii miraculoase la problemele carora puterea nu le gaseste rezolvarea.
In opinia reprezentantilor PSD si PNL, ei ar fi putut evita cresterea TVA la 24% si reducerea de salarii si pensii daca s-ar fi aflat in locul actualului guvern.
"Economia functioneaza, cand guvernul e prost, in afara vointei guvernamentale, uneori impotriva ei", sustine Varujan Vosganian, in virtutea experientei sale de fost ministru de finante liberal. Argumentul? "Pentru ca economia trebuie sa functioneze, e obligata sa functioneze, asa cum inima e obligata sa bata chiar daca mintea e proasta", explica el pe blogul personal.
Si, e adevarat, in perioada 2004-2008 se poate spune ca economia Romaniei a functionat, chiar daca dependenta cronicizata fata de consum ne-a adus in situatia de astazi, cand am ajustat sever strategia fiscala, pentru a ne adapta, sustin guvernantii, la scaderea dramatica a creditarii si a investitiilor.
Ramane de vazut cat si cum va mai functiona economia dupa introducerea noilor masuri: opozitia sustine ca ele sufoca orice perspectiva de redresare, Guvernul si FMI arata ca fara ele nu se poate.
Decizia de crestere cu 5% a taxei pe valoare adaugata (masura similara cu cea luata de Letonia si Ungaria in 2009 si de Grecia anul acesta), diminuarea cu 25% a veniturilor pentru personalul bugetar si reducerea in prima faza cu peste 50.000 de posturi a organigramelor din administratia locala, impreuna cu extinderea tot mai mult a bazei de impozitare, sunt de fapt - spun actualii guvernanti - nota de plata pentru cheltuielile nesabuite ale statului din ultimii ani de boom, cand cresterea economica ar fi fost risipita pe majorari justificate doar electoral ale veniturilor populatiei si pe satisfacerea clientelei.
Dar de ce sunt masurile de austeritate mai severe in Romania decat in orice alt stat european? Intrebarea isi gaseste raspuns, potrivit Andreei Paul-Vass, consilier al primului-ministru, in intarzierea de aplicare a reformelor institutionale si economice, Romania fiind depasita chiar de Bulgaria, care a inceput din 2009 un program de reasezare fiscala si bugetara, dar si fiindca nicaieri in Europa nu au crescut pensiile cu 50% in 2007-2008, "nicaieri in Europa nu au fost adoptate 20 de ordonante de guvern pentru cresterea salariilor in aceeasi perioada" si pentru ca Romania este una dintre putinele tari unde salariile bugetarilor sunt mai mari decat salariile din mediul privat.
Paul-Vass adauga ca Romania are 80 de angajati in sistemul public la mia de locuitori, cu 19 mai multi decat in Italia, cu 15 mai multi decat in Spania si cu 11 mai multi decat in Germania, si tot Romania este tara europeana cu cel mai mare numar de invalizi raportat la totalul populatiei.
Dupa decizia Curtii Constitutionale de invalidare a diminuarii pensiilor cu 15%, Executivul a fost nevoit sa treaca la "the second best solution", dupa cum numea ministrul de finante Sebastian Vladescu majorarea TVA, reducerea cu un sfert a salariilor si cu peste 50.000 de oameni a personalului din aparatul administrativ.
Cota unica, sustine Vladescu, nu va fi majorata si nici nu se va renunta la ea, insa din 2011 ar urma sa fie rediscutata intreaga arhitectura fiscala a Romaniei. Opozitia compusa din PSD si PNL a anuntat ca nu poate fi de acord nici cu masurile care compuneau "the second best solution", acuzand ca ele ar fi fost elaborate in pripa de Guvern ca raspuns la decizia Curtii, iar nu ca urmare a unei dezbateri de idei in spatiul public.
De fapt, sustine deputatul si vicepresedintele PSD Constantin Nita, autorul programului economic al social-democratilor, impactul acestor masuri - excluzand cresterea TVA, de la care actualii guvernanti asteapta un plus de 0,8% din PIB pana la sfarsitul anului - ar fi nesemnificativ, prin impozitele nou-create sau majorate (pe castigurile de capital, pe drepturile de autor, pe proprietatile imobiliare si pe masinile de lux) urmand sa fie atrase in plus doar 0,25% din PIB.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro