Mai mult de 875.000 de locuri de muncă au fost şterse din econo­mie în perioada 16 mar­tie – 15 iulie, conform datelor transmise de Inspecţia Muncii, la solicitarea Ziarului Financiar.

Economia locală a pierdut mai mult de 7.200 de locuri de muncă zilnic de la debutul stării de urgenţă şi până pe 15 iulie.

Numărul contractelor încetate de pe 15 iulie este aproape dublu faţă de cel înregistrat pe 1 iunie (467.453 con­trac­te încetate), data de la care statul nu mai acordă ajutorul pentru plata şoma­jului tehnic pentru toate companiile, ci doar pentru cele unde restricţiile im­pu­se din cauza pandemiei de COVID-19 continuă.

„Din păcate, acestea au fost şi estimările noastre la începutul crizei, că vom ajunge lunile acestea la circa 1 mi­lion de contracte de muncă înce­ta­te. În ge­neral, firmele au fost afectate de în­chiderea totală sau parţială ca măsură de protecţie şi prevenţie, de lipsa re­surselor financiare pentru situaţii de criză, de întârzierea înca­sărilor, scăde­rea cererii, lipsa susţinerii subsidiarelor de către grup etc“, spune Sorina Faier, managing partner în cadrul companiei de executive search Elite Searchers.

Raluca Pârvu, business manager în cadrul BPI Group, companie de consultanţă în management şi resurse umane, spune că un contract de muncă poate înceta pentru că era pe durată determinată ori în perioada de probă, era contract de prestări servicii sau contract de leasing de personal.

„Observaţiile empirice din piaţa muncii sunt următoarele: un număr mare de companii private, inclusiv corporaţii, au încetat anu­mite con­tracte, fără să procedeze to­tuşi la conce­dieri: contrac­te pe durată de­terminată ori în perioa­da de probă; con­trac­te de prestări ser­vicii / PFA; con­tracte de lea­sing de personal; alte forme de colaborare în scopul mun­cii. Desigur, se procedează şi la des­fiinţări de post lunare, în ritm mo­derat“, a spus Raluca Pârvu pentru ZF.

Industriile unde cei mai mulţi oameni au rămas fără loc de muncă au fost industria prelucrătoare, cu peste 146.000 de contracte de muncă încetate, comerţul cu ridicata şi amănuntul – 136.000 de contracte încetate şi con­struc­ţiile, cu aproape 117.000 de con­tract­e de muncă încetate între 16 martie şi 15 iulie.

„Impactul este mare pentru că, în primul rând, sunt domenii în care nu se poate lucra de acasă. Orice suspiciune sau caz confirmat de COVID-19, spre exemplu, într-o fabrică, a însemnat închiderea unei secţii sau chiar a întregii fabrici şi oprirea producţiei, adică pierderi financiare imediate. În plus, multe companii au întâmpinat dificul­tăţi în procurarea materiei prime, întâr­zi­eri legate de transportul mărfurilor şi ma­terialelor necesare desfăşurării acti­vităţii, scăderea capacităţii de producţie sau falimentul unor furnizori, iar efec­tele au fost în lanţ, ducând la concedieri în cele din urmă“, explică Sorina Faier.

Specialiştii de pe piaţa muncii se pun de acord că perioada următoare nu va fi mai bună pentru angajaţii de pe piaţa locală a muncii.

„Scenariul nu este unul optimist nici în perioada următoare, mai ales că numărul cazurilor de îmbolnăviri este în creştere. Din datele noastre, concedierile vor continua şi estimăm că numărul contractelor de muncă încetate va creşte cu peste 30% până la finalul anului, deci vom avea peste 1 milion de locuri de muncă pierdute“, spune Sorina Faier (foto jos).

Raluca Pârvu crede că în perioada următoare vom vedea, cu siguranţă, şi concedieri de mai mari dimensiuni.

„Acest val de restructurare nu a ajuns poate încă în România, dar ţările vestice sunt deja afectate de concedieri în industria prelucrătoare (aeronautică, automotive etc.). La noi, au fost anunţate şi închideri în sectoare deja afectate de criză, din cauza  presiunii pe costuri din industriile respective, de exemplu în industria textilă, pielărie etc“, explică ea.

În această perioadă, ofertele de joburi publicate de recrutori au mulţi aplicanţi, inclusiv pentru poziţiile de management.

„În calitate de re­cru­tori, suntem con­tactaţi de mulţi candidaţi aflaţi în această situaţie. Atunci când publicăm un job, sunt şi o sumedenie de apli­canţi, inclusiv pe po­ziţii de management, ceea ce nu se mai întâmplase de destulă vreme. Şi pe LinkedIn de exemplu, un număr mare de persoane îşi împărtăşesc nevoia de a găsi un job, şi nu doar dorinţa discretă de a schimba jobul“, spune re­prezentanta BPI Group. Despre numărul de con­tracte încetate din comerţ Raluca Pârvu spune că este mult mai greu de urmărit pe termen scurt evoluţia co­mer­ţului, dar ţinând cont de scăderea consumului, a frecventării mallurilor, există deja o presiune imensă pe acest sector şi vom observa curând şi optimizări privind spaţiul de vânzare, numărul de magazine şi implicit şi numărul de salariaţi.

„În România, s-a mers foarte mult pe conceptul de mall, în dauna străzilor comerciale, în centrul oraşului şi vom plăti pre­ţul acestui tip de dezvoltare urbană. Între proprietarii de malluri şi magazine se poartă acum o luptă dură pentru cos­turile de funcţionare versus procente din vânzări, iar comerţul online nu compensează canalele clasice de vânzare.“

În ceea ce priveşte sectorul construcţiilor, expertul în resurse umane spune că sunt în continuare proiecte în lucru în centrele urbane, chiar şi în domeniul lucrărilor pentru clienţi mici, privaţi.

„Dar aici este şi o mare incidenţă de contracte precare, zilieri sau de muncă la negru. Vom vedea dacă informatizarea registrului zilierilor, foarte recentă, va aduce informaţii noi şi modificări de comportament din partea celor care contractează lucrători. De asemenea, se speră foarte mult de la planul anunţat de guvern, cu multe lucrări de infrastructură şi alte forme de finanţare pentru antreprenori şi sprijin pentru cei afectaţi de concedieri, dar aici este mai mult un angajament de termen lung, influenţat şi de perioada electorală şi care depinde inclusiv de fondurile efectiv disponibile din partea UE“, adaugă Pârvu.

Ministerul Muncii nu mai raportează public numărul contractelor de muncă încetate de pe 28 mai. Raluca Pârvu crede că Ministerul Muncii nu mai comunică numărul de contracte de muncă încetate pentru că consideră că informaţia poate fi interpretată greşit, în absenţa altor precizări.

„Pe lângă concedieri, contractele mai încetează şi din alte motive: au fost pe durată determinată, persoanele au demisionat pentru un alt job, ori poate s-au pensionat, au emigrat sau au alte proiecte personale. Este totuşi de datoria autorităţilor să comunice transparent şi complet informaţia şi să-şi ajusteze intervenţia de protecţie a salariaţilor afectaţi de criză la realitatea datelor. Mă tem că în context politic şi electoral, ne furăm puţin căciula şi nu oferim răspunsul corect opiniei publice“, spune ea.