“E ste o lege discriminatorie, nesistemica, grevata de multe greseli legislative si cu un efect pozitiv indoielnic”, a declarat presedintele ceh, citat de Reuters, explicand ca ea favorizeaza industria auto in detrimentul altor sectoare ale economiei si, mai mult, ca avantajeaza doar interesele pe termen scurt ale “catorva mari jucatori” din industria auto. Exercitarea veto-ului de catre presedinte inseamna ca legea, care inainte intrunise acordul celor mai mari doua partide din Cehia, se intoarce in parlament, unde ar trebui sa obtina cel putin 101 de voturi din totalul de 200 posibile, fata de 82 cate au fost necesare la prima dezbatere.

Economia Cehiei a scazut cu 3,4% in primul trimestru, in special ca efect al unei deteriorari a cererii in principalele sale piete de export, in frunte cu Germania, si in mod special a cererii de autovehicule, avand in vedere ca aici au uzine producatori ca Skoda, Toyota-PSA si Hyundai. Industria auto din Cehia realizeaza circa 20% din productia industriala a tarii si circa 20% din exporturi. Totusi, majoritatea masinilor vandute in tara sunt din import si la mana a doua, ceea ce ii face pe multi (inclusiv pe Vaclav Klaus) sa considere ca un “program Rabla” ar avea efecte limitate si ar greva inutil bugetul, asteptat sa ajunga anul acesta la un deficit de 5% din PIB.

Initiativa “programului Rabla”, prin care fiecare ceh care isi preda masina veche primeste 30.000 de coroane (1.155 de euro) ca prima de casare pentru cumpararea unei masini noi in valoare de pana la 500.000 de coroane (circa 19.200 de euro), ii apartine Partidului Social-Democrat (CSSD), dar a fost sustinuta si de Partidul Civic-Democrat (ODS), de dreapta, ca element al programului anticriza. Au existat insa diferente mari de viziune intre politicieni; initial, social-democratii au propus o prima de 25.000 de coroane, destinata numai celor care cumpara masini mai ieftine de 1,5 milioane de coroane, cu emisii de dioxid de carbon sub 160 grame pe km, si numai daca masina data la casat este mai veche de 10 ani si a fost folosita cel putin timp de doi ani inainte de primirea primei.

Alte partide au propus ca “programul Rabla” sa fie introdus abia la anul, in functie de evolutia pietei auto si a executiei bugetului, iar fostul premier Mirek Topolanek, civic-democrat, s-a opus cu totul unui asemenea program, afirmand prin aprilie ca piata interna nu are nevoie de el si ca, oricum, producatorii auto din Cehia n-ar putea face fata unei cereri de masini de proportiile celei aparute in Germania, Franta si Slovacia ca efect al unor programe asemanatoare. Guvernul slovac a avut un principiu diferit - posesorul de masina veche primeste pana la 1.500 de euro cu conditia ca dealerul auto de la care urmeaza sa fie cumparata masina noua sa reduca pretul acesteia cu cel putin 500 de euro, iar subventia sa fie platita numai pentru cumpararea de autovehicule de pasageri cu pretul de pana la 25.000 de euro, inclusiv TVA.

In Germania, prima de casare este de 2.500 de euro, pentru masini vechi de cel putin noua ani si cu conditia ca masina noua sa aiba motor cu standard Euro4. Rezultatele au fost intr-adevar impresionante: in Germania, Volkswagen si-a crescut cu 36% vanzarile, Opel cu 50%, iar in Franta, 20% din toate masinile vanzute in ianuarie au fost pe baza de subventie “Rabla”. In februarie, fostul guvern al lui Mirek Topolanek, beneficiind si de statutul tarii sale de detinatoare pe atunci a presedintiei UE, a propus pur si simplu ca pentru toate tarile Uniunii Europene sa fie introduse “programe Rabla” prin decizie a Comisiei Europene, iar pentru finantarea lor sa se implice eventual Banca Europeana de Investitii.

Comisia a refuzat ideea, argumentand ca e dreptul fiecarei tari sa stabileasca masurile cele mai bune pentru ea de modernizare a parcului auto; contraargumentul Cehiei a fost ca daca unele tari introduc astfel de programe, iar altele nu, ori o fac cu criterii complet diferite, atunci se distorsioneaza piata unica. Daca s-ar introduce insa vreo reglementare unica, aceasta insa n-ar putea viza nicicum nivelul primelor sau decizia in sine de a le oferi, ci poate doar standardele de mediu indeplinite de masinile noi, tinand cont ca scopul “Rablelor” nu e numai relansarea pietei, ci impingerea consumatorilor sa-si cumpere niste masini cat mai putin poluante.