Populaţia rezidentă din România a atins 19,038 milioane de persoane în ianuarie 2022, în scădere cu 163.600 de persoane faţă de ianuarie 2021, arată datele transmise marţi de INS.

Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul natural negativ, numărul persoanelor decedate depăşind numărul născuţilor-vii cu 156.000 de persoane.

La 1 ianuarie 2022, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 10,281 milioane de persoane, în scădere cu 0,1% faţă 1 ianuarie 2021.

La aceeaşi dată, populaţia feminină a fost de 9,728 milioane de persoane, în scădere cu 0,9% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.

Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 1 ianuarie 2021 remarcându-se  creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste).

Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 122,4 (la 1 ianuarie 2021) la 123,6 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2022).

Ponderea populaţiei de 0-14 ani în total populaţie a stagnat la 15,8%, în timp ce ponderea populaţiei de 65 ani şi peste în total populaţie a înregistrat o creştere de 0,2 puncte procentuale (de la 19,3% în 2021 la 19,5% la 1 ianuarie 2022).

Astfel, raportul de dependenţă demografică a crescut de la 54,0 (la 1 ianuarie 2021) la 54,4 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2022).

România continuă să fie o ţară de emigrare, fenomenul de emigrare constituind cea de a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării. Soldul migraţiei internaţionale în anul 2021 a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor cu puţin peste 16.000 persoane.

În cursul anului 2021, bărbaţii au emigrat într-o proporţie mai mare decât femeile (50,2%). Şi în rândul imigranţilor, bărbaţii au fost majoritari (54,7%).