Cum luptă editurile cu avansul internetului
Prins între trecut şi viitor, între filosofie şi business, între internet şi tipar, Piotr Marciszuk, preşedintele federaţiei editorilor din Europa, se bucură că probabil nu va prinde trecerea definitivă la lectura digitală şi că generaţia sa de nostalgici va mai cumpăra, din când în când, o carte.
ECONOMIA POLONIEI A CRESCUT CU 4,5% ÎN LUNA IULIE, toate segmentele din PIB indicând salturi între 0,1 şi 7%. Singurul segment care a scăzut, cu 2,7%, a fost cel al cărţilor şi ziarelor, în condiţiile în care multe dintre cele aproape 1.000 de librării care au mai rămas în Polonia sunt deja în faliment, iar vânzările de cărţi scad de la lună la lună.
Piotr Marciszuk este, înainte de toate, filosof, apoi scriitor – cu două cărţi lansate –, apoi editor (deţine Stentor Publishing House, cea mai mare editură poloneză pe segmentul de educaţie) şi apoi preşedintele Federaţiei Editorilor din Europa. Dacă ar fi rămas la primele două preocupări, ar fi fost mai liniştit, râde acum polonezul, uitându-se pe geam către Casa Poporului. A venit la Bucureşti la întâlnirea anuală a editorilor europeni, care are loc aici în acest an, dat fiind că Asociaţia Editorilor din România este ultima intrată în FEE, în 2011.
Din poziţia de proprietar de editură şi din cea de responsabil pentru viitorul editorilor de carte europeni, lucrurile nu mai sunt atât de simple. Editura sa, înfiinţată în 1993, este specializată pe editarea de manuale pentru ciclurile gimnazial şi liceal, dar businessul este acum ameninţat de o directivă europeană care spune că toate cărţile destinate elevilor vor fi editate în viitorul apropiat de asociaţii guvernamentale, care vor oferi conţinutul gratis.
Din poziţia de preşedinte al editorilor europeni, lucrurile sunt şi mai complexe. „Tranziţia de la analogic la digital, pe care o trăim din plin acum, schimbă dramatic totul şi este un dezastru pentru piaţa de carte„, crede Piotr Marciszuk, explicând că, dincolo de veniturile editorilor, tranziţia aceasta duce la pierderea de locuri de muncă, la încetinirea afacerilor din domeniu, dar în special la nişte mutaţii care au loc în comportamentul cititorilor.
Cărţile digitale se vând cel mai bine în UK (10% din piaţa totală de carte) şi Germania (4%), dar în niciuna dintre aceste ţări creşterea vânzărilor online nu a egalat scăderea cărţilor tipărite. Online, cărţile sunt mai ieftine şi cei mai mulţi cititori se aşteaptă să le găsească gratis. „Oamenii au impresia că, dacă e online, editura nu are niciun cost„, spune editorul polonez. Problema costurilor cu cărţile online se poartă şi la nivelul TVA-ului - în cele mai multe ţări europene, inclusiv în România, există TVA redus la cărţi tipărite şi cotă normală de TVA pentru cărţile online – explicaţia constă în faptul că o carte tipărită este un produs, iar o carte online este un serviciu. „Am reuşit să convingem forurile europene că de fapt această diferenţă nu există şi că taxa pe valoarea adăugată trebuie să fie la acelaşi nivel pentru cărţile tipărite sau electronice; până la sfârşitul acestui an, cred că va fi aprobată modificarea legislativă.„
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro