Revenirea economiei ar trebui să fie un prim semn că lucrurile încep să se îndrepte pentru consumatorii din România. Teoria este cât se poate de simplă: mai bine de 63% din produsul intern brut vine din consum, or, creşterea economică de 1,6% din prima jumătate a acestui an înseamnă, printre altele, un avans şi pentru acest indicator. În practică însă, criza din ultimii ani a împins oamenii să drămuiască mai atent banii din portofel, iar costul din ce în ce mai mare al vieţii a dus pe termen scurt la o diminuare a economiilor şi, în perspectivă, la un consum mai redus. Iar 2011 nu face excepţie.

Deşi au un impact destul de mare asupra economiei, gospodăriile din România nu mai au puterea să genereze o creştere semnificativă a produsului intern brut şi, implicit, o revenire a economiei în adevăratul sens al cuvântului. Pe de-o parte, chiar dacă la prima vedere dispun de venituri mai mari decât în urmă cu trei ani, în medie de 2.318 lei pe lună, faţă de 2.131 în 2008, creşterea uşoară de-abia acoperă nivelul inflaţiei, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanţă A.T. Kearney. Ca să nu mai vorbim de faptul că, prin comparaţie cu începutul anului trecut, venitul mediu lunar al unei gospodării este cu câteva zeci de lei mai mic. Iar pe de altă parte, evoluţia veniturilor s-a regăsit şi în cea a cheltuielilor, acestea din urmă luând amploare mai repede decât încasările, lucru care s-a simţit în primul rând în economiile populaţiei şi în puterea lor de a pune lună de lună bani deoparte. "În ultimii ani consumatorii şi-au adaptat aproape imediat cheltuielile la nivelul veniturilor lunare şi au menţinut relativ constant gradul de economisire, la o medie de 8-12%", apreciază Daniel Catană, consultant în cadrul A.T. Kearney, nivel care în ultima perioadă a înclinat mai mult spre valoarea inferioară decât cea superioară şi a rămas sub media europeană.

Nici n-ar avea cum să fie însă altfel. Din totalul cheltuielilor unei gospodării, mai bine de 60% merg pe mâncare, întreţinere şi utilităţi, o pondere foarte mare comparativ cu alte pieţe - în Cehia, de pildă, este vorba de doar 42%, chiar dacă în valoare absolută suma este cu mult mai mare. Mai exact, bugetul lunar pentru consum al unei familii din Cehia este de 855 de euro, în timp ce pentru o gospodărie din România este vorba de numai 356 de euro. În total, dacă sunt luate în calcul şi cheltuielile pentru transport, sănătate, comunicaţii sau îmbrăcăminte şi încălţăminte, o familie alocă aproape 72% din venituri în acest sens, în timp ce alte 16 procente sunt direcţionate către taxe sau alte contribuţii, restul fiind încadrate drept cheltuieli incidentale, potrivit studiului A.T. Kearney.

Principala sursă de cost rămâne pentru consumatorii români mâncarea, însemnând aproximativ 42% din total, o pondere foarte mare comparativ cu alte ţări central şi vest-europene, care alocă în jur de 19% din cheltuieli în acest sens, cum este spre exemplu atât cazul Italiei, cât şi al Cehiei, conform cercetării. Urmează costurile de întreţinere şi utilităţile, cu o pondere de 18,6% din cheltuieli, şi, pe locul al treilea, viciile - alcoolul şi ţigările atrag 7,2% din cheltuielile unei gospodării din România, cu mult peste nivelul altor ţări europene unde este vorba despre doar câteva procente.

Efectul cheltuielilor tot mai ridicate si al directiei in care sunt acestea alocate s-a resimtit asupra multor afaceri şi industrii din România, mai ales că peste jumătate dintre cele mai mari 100 de companii din piaţă oferă produse şi servicii destinate consumului, depinzând implicit de bunăstarea gospodăriilor româneşti. Piaţa asigurărilor, spre exemplu, a continuat să scadă inclusiv în ultimul an, când deja destule industrii au început să dea semne de revenire. La fel s-a întâmplat şi cu domeniul telecom sau cu cel de îmbrăcăminte şi încălţăminte. Practic, pentru a putea face faţă cheltuielilor de subzistenţă, au renunţat la servicii de telecomunicaţii scumpe sau la cumpărături mai puţin necesare - cheltuiala medie lunară pentru haine şi încălţăminte, spre exemplu, a scăzut de la 91 de lei în urmă cu trei ani la 88 de lei în 2009 şi 81 de lei anul trecut -, diminuarea fiind însă compensată de cheltuielile mai mari pentru medicamente, spre exemplu, pe măsură ce criza şi stresul aferent au accentuat problemele de sănătate ale multor români sau cel puţin i-au împins să fie mai precauţi cu privire la acest aspect.

Toată această situaţie are însă şi un aspect pozitiv. "La sfârşitul anului trecut valoarea depozitelor la bancă ale gospodăriilor din România a depăşit-o pe cea a împrumuturilor", punctează Daniel Catană. Populaţia a devenit astfel mai puţin îndatorată, cu un nivel total de 108 miliarde de lei în depozite bancare şi 102,8 miliarde de lei datorii la bănci, prin comparaţie cu situaţia de la finele lui 2008, când în bănci erau 78,6 miliarde de lei, însă datoriile familiilor româneşti ajungeau la aproape 96 de miliarde de lei. Într-un fel, dificultăţile din economie au oprit elanul românilor de a se îndatora peste măsură, cumpărându-şi locuinţe şi alte obiecte pe care nu şi le permit. Ceea ce înseamnă că măcar o bază pentru revenirea consumului la nivelurile de altădată a fost deja pusă.